Revista presei internaționale // Întâlnirea Trump-Putin e sub semnul întrebării; SUA presează Israelul pentru a preveni reluarea războiului în Gaza
Presa internațională comentează schimbarea de ton a liderului american Donald Trump față de războiul ruso-ucrainean și planurile sale privind viitoarele negocieri de pace cu președintele rus Vladimir Putin. Publicațiile occidentale analizează, totodată, demersurile Uniunii Europene privind sprijinirea Ucrainei, utilizarea activelor rusești înghețate în folosul acesteia și posibilele modificări ale regulilor de aderare. Între alte teme abordate de presa străină se numără relațiile tensionate ale Uniunii Europene cu Georgia, în contextul deteriorării situației politice de la Tbilisi.
Președintele american Donald Trump și-a schimbat din nou retorica față de războiul ruso-ucrainean, remarcă Unian. Agenția de presă face referire la declarațiile făcute de liderul de la Casa Albă la o conferință comună de presă cu premierul australian Anthony Albanese, unde a afirmat că Ucraina încă poate câștiga războiul cu Rusia, deși consideră acest scenariu puțin probabil. Unian subliniază că Trump a negat informațiile publicate de unele ziare occidentale care dezvăluiau că vineri, la Casa Albă, i-ar fi cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să cedeze Donbasul Rusiei, precizând că pledează pentru oprirea războiului pe actuala linie a frontului.
După întâlnirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu liderul american Donald Trump, pozițiile Rusiei și Ucrainei privind încheierea unui acord de pace rămân foarte diferite, scrie The Wall Street Journal. Potrivit surselor publicației, Trump a fost direct cu Zelenski și și-a exprimat frustrarea, refuzând să analizeze hărțile luptelor de pe front prezentate de partea ucraineană. Trump i-ar fi spus lui Zelenski că scopul său principal este încheierea războiului și că nu este legat de vreun rezultat teritorial specific, precizând totodată că Ucraina nu trebuie să se aștepte rapid la rachete cu rază lungă de acțiune „Tomahawk”. Președintele american a recunoscut ulterior că este mult mai dificil să reducă divergențele dintre Zelenski și Putin decât anticipase, amintește The Wall Street Journal. Negocierile au fost centrate pe disputele teritoriale, în special asupra Donbasului, unde forțele ruse avansează cu pierderi semnificative, relevă ziarul american, precizând că Moscova a respins propunerea lui Trump de a îngheța linia actuală a frontului. În același timp, Kievul și Bruxelles-ul consideră inacceptabilă cedarea oricărei părți din Donbas aflate sub controlul forțelor ucrainene, conchide The Wall Street Journal.
Bloomberg își focalizează atenția asupra anunțului lui Donald Trump privind posibilitatea unei noi întâlniri a acestuia cu liderul rus Vladimir Putin la Budapesta. Agenția de presă remarcă o declarație a președintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat că la o asemenea întâlnire ar trebui să participe reprezentanți ai Ucrainei și ai Europei. Dacă se discută despre viitorul Ucrainei, „Kievul trebuie să fie la masa negocierilor”, iar în chestiuni ce privesc securitatea continentului, „și europenii trebuie să fie prezenți”, a declarat Macron, citat de Bloomberg.
Întrevederea dintre Donald Trump și Vladimir Putin la Budapesta e sub semnul întrebării. La această concluzie au ajuns diplomați de la Casa Albă, intervievați de CNN după discuția purtată ieri, la telefon, de secretarul american de stat Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Sursele CNN spun că după convorbirea la care au fost abordați pașii posibili pentru încetarea războiului din Ucraina, poziția Rusiei nu s-a schimbat semnificativ și rămâne extrem de rigidă. Astfel, întâlnirea directă planificată între Rubio și Lavrov, care trebuiau să pregătească întrevederea dintre Donald Trump și Vladimir Putin la Budapesta, a fost amânată, scrie CNN. Casa Albă a precizat că discuțiile nu vor avea loc deocamdată, deoarece părțile „au așteptări diferite” privind posibila oprire a invaziei ruse în Ucraina, remarcă aceeași sursă.
Trump se lasă păcălit de minciunile lui Putin de fiecare dată, iar întâlnirea de la Budapesta nu va schimba nimic, constată analiștii intervievați de The Washington Post. Istoricul Max Boot notează că, de la revenirea sa la președinția SUA, Donald Trump a susținut că Vladimir Putin ar dori să încheie războiul, însă acțiunile liderului rus i-au pus la încercare această percepție. Boot amintește că, încă în aprilie, după atacurile masive ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, Trump a admis că Putin „nu vrea să oprească războiul, ci doar îl manipulează”. Tot atunci, președintele american a amenințat că va impune sancțiuni împotriva Rusiei dacă ea nu va accepta un armistițiu. Însă, pentru a evita acest risc, Putin l-a convins pe Trump să se întâlnească cu el în august, în Alaska, iar după întrevedere sancțiunile au dispărut brusc de pe agenda negocierilor, subliniază expertul. Boot atrage atenția și asupra „manipulărilor” de ultimă oră ale lui Putin, amintind că la începutul săptămânii trecute Trump promitea Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk, însă și-a schimbat din nou retorica, după o convorbire telefonică purtată cu președintele rus chiar în ajunul vizitei liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski, la Washington. Încrederea constantă a lui Trump în Putin împiedică realizarea obiectivului său de a încheia conflictul și de a obține un premiu Nobel pentru pace, în timp ce Ucraina continuă să pună singură presiune pe Rusia, mizând doar pe sprijinul aliaților europeni, remarcă istoricul Max Boot în interviul oferit ziarului The Washington Post.
Potrivit revistei Foreign Affairs, Rusia se află într-o situație dificilă: reducerea bruscă a cheltuielilor militare ar putea provoca un colaps economic, iar menținerea lor actuală prelungește stagnarea. Proiectul de buget pentru 2026 prevede, pentru prima dată, o ușoară scădere a cheltuielilor de apărare, însă scopul este reechilibrarea economică, nu pacea, subliniază Foreign Affairs. Potrivit revistei americane, Moscova nu poate susține pe termen lung nivelul actual al efortului militar și nici nu poate reveni la o economie civilă fără demobilizare și fără relaxarea sancțiunilor. În plus, scăderea veniturilor din petrol și gaze, combinată cu teama de tulburări sociale, limitează capacitatea Kremlinului de a transforma economia într-una complet militarizată, conchide Foreign Affairs.
Guvernele europene se grăbesc să ajungă la un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate în folosul Ucrainei, transmite Financial Times. Ziarul notează că discuțiile pe această temă s-au intensificat după vizita președintelui ucrainean Volodymyr Zelenski la Washington, unde liderul american Donald Trump l-ar fi presat să accepte cererile lui Vladimir Putin privind încetarea războiului. Potrivit Financial Times, la summitul liderilor europeni programat pe 23 octombrie, statele membre vor încerca să convină asupra unui credit de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanțat din activele rusești înghețate și destinat exclusiv achiziției de armament. Diplomați europeni citați de Financial Times afirmă că premierul maghiar Viktor Orbán, care se opune sprijinului pentru Ucraina, nu va fi prezent la începutul reuniunii, ceea ce ar putea facilita obținerea unui acord între ceilalți 26 de lideri.
Uniunea Europeană analizează o posibilă modificare a regulilor de aderare pentru a accelera primirea noilor membri și a depăși blocajele impuse de Ungaria sau alte state, informează Politico. Diplomați de la Bruxelles citați de publicație susțin că, în prezent, se discută posibilitatea ca noile țări, precum Ucraina și Republica Moldova, să poată adera înainte de a primi drepturi depline de vot, inclusiv dreptul de veto. Statele membre și Comisia Europeană consideră că acest model ar permite extinderea mai rapidă, urmând ca drepturile complete să fie acordate după o reformă instituțională a UE, explică aceleași surse. Propunerea, aflată încă într-un stadiu incipient, ar putea reanima procesul de extindere blocat de Ungaria, dar necesită aprobarea unanimă a tuturor statelor membre, conchide Politico.
Uniunea Europeană ar putea introduce un regim de vize pentru anumite categorii de cetățeni georgieni, ca reacție la încălcările drepturilor omului și ale statului de drept comise de autoritățile pro-ruse de la Tbilisi, informează Eurointegration. Publicația precizează că noul regulament privind vizele, care va intra în vigoare în noiembrie 2025, va permite Comisiei Europene să suspende regimul fără vize pentru grupuri specifice. Aceeași sursă amintește că oficialii europeni și-au exprimat îngrijorarea față de deteriorarea situației politice din Georgia și față de atacurile verbale ale oficialilor de la Tbilisi la adresa diplomaților europeni. Parlamentul European a aprobat deja un mecanism simplificat care permite suspendarea regimului fără vize pentru statele care încalcă drepturile omului sau pun în pericol securitatea Uniunii, relevă Eurointegration.
Tensiuni continue se atestă și în Orientul Mijlociu, oficialii de la Washington temându-se că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar putea pune capăt armistițiului din Fâșia Gaza și să reia conflictul împotriva grupării Hamas, transmite The New York Times. Potrivit ziarului, înalți oficiali americani care vizitează azi Israelul, inclusiv vicepreședintele JD Vance și emisarii Casei Albe Steve Witkoff și Jared Kushner, plănuiesc să exercite presiuni asupra lui Netanyahu pentru a preveni subminarea acordului de pace inițiat de Donald Trump. De asemenea, se poartă negocieri cu Turcia pentru trimiterea unei echipe specializate în căutarea cadavrelor, care să ajute la găsirea trupurilor ostaticilor dispăruți în Fâșia Gaza, notează The New York Times, precizând că Hamas invocă dificultăți în localizarea a 15 cadavre ale ostaticilor care încă se află în zonă.
