Revista Presei | Igor Grosu: Profilul de economist al viitorului premier este necesar pentru a „valorifica rapid” pachetul de 1.9 miliarde de euro, oferit de UE
Inițierea consultărilor privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru; prioritățile noului Parlament și comentariul experților; când începe înregistrarea pentru compensațiile la căldură – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Președinta Maia Sandu a invitat fracțiunile și grupurile parlamentare la consultări privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Deschide.md scrie că întâlnirile vor avea loc astăzi și mâine la Președinția Republicii Moldova. Anterior, Partidul Acțiune și Solidaritate, care are majoritate în Parlament, a anunțat că îl va înainta la funcția de premier pe Alexandru Munteanu. Pe de altă parte, titrează PRO TV, opoziția nu va susține Guvernul sub conducerea lui Alexandru Munteanu pentru că este promovat de PAS. Și asta, chiar dacă unii dintre deputați recunosc profesionalismul omului de afaceri.
Profilul de economist al viitorului premier, este necesar pentru a „valorifica rapid” pachetul de 1.9 miliarde de euro oferit de UE. Moldova 1 a discutat cu președintele reales al Parlamentului, Igor Grosu, care a menționat că nu este suficient să ai bani sau resurse, important este să dispui de capacități pentru a le valorifica. Totodată, Igor Grosu a subliniat că angajamentul autorităților pentru următorii ani, ține de continuarea investițiilor în infrastructură, inclusiv pentru construcția drumului de centură a municipiului Chișinău, spitalele regionale Bălți și Cahul, podurile peste Prut, interconexiunile de energie electrică precum Suceava-Bălți, Gutinaș-Strășeni și altele. La fel, președintele Parlamentului își dorește mai multă „viteză” în reformarea justiției, element esențial pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE.
Majoritatea parlamentară va activa în funcție de proiectul de țară, aderarea la UE. Opoziția ar trebui să fie deschisă la dialog. RFI a consultat opinia analistului politic, Ion Tăbârță care spune că acum, principala întrebare este dacă în rândurile opoziției se vor găsi și forțe care vor fi deschise la dialog și vor dori să fie o opoziție constructivă, ceea ce nu a fost în Parlamentul precedent. ”Deocamdată putem să-i excludem cu certitudine pe socialiști și comuniști”, spune comentatorul, inclusiv din motiv că este știut că ei sunt conectați direct de la Moscova în activitatea lor. În schimb, sunt total neclare acțiunile Partidului Democrația Acasă, Partidului Nostru și ale Blocului Alternativa.
Iar newsmaker.md propune recomandările Asociației Promo-LEX, adresate noii legislaturi a Parlamentului. Organizația solicită deputaților să învețe din lecțiile legislaturii precedente și anume: lipsa transparenței, consultărilor publice întârziate și utilizarea necorespunzătoare a procedurilor parlamentare. De asemenea juriștii recomandă să își exercite mandatul cu responsabilitate, transparență și dialog constructiv cu cetățenii.
Parlamentul European propune o creștere de 25 de milioane de euro pentru Vecinătatea Estică, inclusiv Republica Moldova. Radio Chișinău scrie că plenul Parlamentului European a votat un amendament la Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2026, care prevede această creștere. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, co-autor al amendamentului a explicat necesitatea acestei măsuri în contextul retragerii sprijinului financiar al Statelor Unite pentru societatea civilă din regiune. Amendamentul devine parte din poziția oficială a Parlamentului în negocierile finale de săptămânile viitoare cu Consiliul și Comisia privind Bugetul UE pentru anul 2026.
Cetățenii R. Moldova vor primi compensații pentru energie electrică și încălzire până la sfârșitul anului 2025, iar deciziile privind ajutoarele financiare pentru anul viitor vor fi luate deja de următorul Guvern. Pe Europa Liberă găsiți declarația ministrului în exercițiu al Muncii, Alexei Buzu. El a menționat că procesul de înregistrare pentru obținerea compensațiilor la energie și căldură va începe pe 3 noiembrie și se va desfășura pe tot parcursul lunii. Cetățenii urmează să se înscrie online pe portalul guvernamental compensatii.gov.md.
România începe construirea liniei electrice Suceava – Bălți, titrează mold-street.com. Chișinăul încă nu a selectat compania. Publicația scrie că operatorul sistemului de transport energie din România, a anunțat demararea a două investiții mari pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei electrice, respectiv Linia Electrică Aeriană Gădălin – Suceava și Linia Electrică Aeriană de interconexiune Suceava – Bălți, pe teritoriul României. Prin aceste două lucrări, Transelectrica va închide inelul din zona de nord a țării, aspect important pentru creșterea securității energetice a României și consolidează interconexiunea cu Republica Moldova. Segmentul de pe teritoriul României ar urma să fie gata în 2029. În același timp, autoritățile de la Chișinău sunt mai ambițioase și au anunțat că linia Suceava – Bălți va fi gata deja în anul 2027.
Exportul de gaze din România către Republica Moldova a crescut constant în ultima săptămână și acoperă acum întregul consum al țării. Pe IPN.md găsiți o analiză a economedia.ro care spune că 5,6 milioane de metri cubi de gaze sunt livrați astăzi peste Prut, prin interconectorul Iași – Ungheni, care are o capacitate anuală de 1,5 miliarde de metri cubi. Portalul de presă subliniază că Moldova este în prezent complet dependentă de România pentru aprovizionarea cu gaze naturale, atât prin importuri directe, cât și prin acces la capacitățile de stocare din depozitele subterane de peste Prut.
Bani ilegali din Rusia și corupție: două cadre didactice din Chișinău și Găgăuzia riscă să rămână fără grade, titrează newsmaker.md. O directoare de grădiniță și o șefă de direcție educațională riscă să fie private de gradele didactice și manageriale, după ce Consiliul de Etică a identificat nereguli în conduita profesională. Potrivit Ministerului Educației, în cazul directoarei, aceasta a cerut părinților 3.000 de lei pentru înscrierea copiilor, precum și contribuții lunare de 500–600 de lei. În cazul șefei Direcției Generale Învățământ din Autonomia Găgăuză, aceasta a fost audiată în legătură cu deținerea unui card de la banca rusă „Promsvyazbank”, implicată în scheme de corupție electorală, și pentru participarea la mitingul politic organizat în sprijinul bașcanei Evghenia Guțul.
Este nevoie de peste o mie de medici în sistemul public de sănătate al Republicii Moldova. Pe TVR Moldova găsiți un reportaj despre munca doctorilor în spitalele raionale, unde unii trebuie să lucreze pe două specialități înrudite pentru a acoperi lipsa de personal. Cei mai căutați în țară sunt neurologii, neonatologii, ORL-iștii, oftalmologii, oncologii, chirurgii, cardiologii și ortoped-traumatologii. Cu toate acestea, autoritățile centrale afirmă că lipsa de personal medical în teritoriu nu este critică.
