Revista presei internaționale // Sancțunile SUA reduc vânzările de petrol rusesc în Chinia și India; UE amână deblocarea activelor rusești în sprijinul Ucrainei
Presa internațională comentează sancțiunile economice americane impuse Rusiei. Majoritatea publicațiilor analizează în special efectele pe care le pot avea noile restricții asupra economiei ruse, dar și asupra pieței mondiale a petrolului. Mai multe agenții internaționale de presă remarcă, în paralel, consensul obținut de liderii europeni la Bruxelles asupra celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni adoptat împotriva Rusiei, dar și neînțelegerile persistente privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.
The Telegraph comentează primele sancțiuni americane împotriva Rusiei, impuse de administrația de la Washington după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Ziarul atrage atenția că restricțiile vizează companiile petroliere Rosneft și Lukoil, care, împreună, asigură aproximativ jumătate din exporturile de petrol ale Rusiei. Sancțiunile interzic firmelor americane să facă afaceri cu cele două companii și prevăd înghețarea activelor lor aflate în instituțiile americane, dar nu se aplică direct companiilor străine, detaliază The Telegraph. Calculele publicației arată că sancțiunile sunt impuse într-o perioadă în care Rusia exportă peste 5 milioane de barili de petrol pe zi, fiind vorba de cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.
Impactul sancțiunilor impuse de SUA împotriva Rosneft și Lukoil este analizat și de Reuters, care remarcă decizia companiilor petroliere de stat din China de a suspenda achizițiile de petrol rusesc transportat pe mare. Decizia survine în contextul în care rafinăriile din India, principalul importator de petrol rusesc transportat pe cale maritimă, intenționează să reducă drastic achizițiile, respectând, în acest fel, sancțiunile americane, explică Reuters. Scăderea cererii din partea celor doi mari clienți ar putea reduce veniturile Moscovei și crește prețurile globale la petrol. Totuși, Rusia nu va rămâne fără venituri, deoarece importurile chineze prin conducte vor continua aproape neafectate, constată agenția de presă.
Sancțiunile impuse de SUA vor afecta principalul sector exportator al Rusiei, însă, pentru moment, ele reprezintă doar un avertisment politic, nu și un atac economic major, consideră analiștii intervievați de BBC. Aceștia subliniază că măsurile vor intra în vigoare abia peste o lună, timp în care Donald Trump poate să-și schimbe poziția. Potrivit experților, efectele economice imediate sunt limitate. Cu toate acestea, anunțul a transmis un semnal clar Kremlinului că administrația Trump este pregătită să exercite presiuni directe asupra Rusiei.
Uniunea Europeană s-a alăturat rapid măsurilor americane impuse Rusiei, relatează AFP. Agenția de presă detaliază lista celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene, care prevede interzicerea importului de gaz natural lichefiat din Rusia, restricții pentru noi companii petroliere și pentru cele implicate în ocolirea sancțiunilor. Măsurile incluse în blocul financiar vizează interdicții pentru tranzacții cu mai multe bănci rusești, inclusiv pentru criptomonede și servicii legate de anumite zone economice speciale din Rusia. În plus, se impun restricții pentru exportul de tehnologii sensibile, servicii de turism, inteligență artificială și produse industriale. Slovacia fusese ultima țară care și-a ridicat obiecțiile față de noul pachet de sancțiuni, după ce a obținut garanții privind prețurile la energie și protecția industriei sale grele, remarcă AFP.
Mai multe publicații internaționale scot în evidență reacția președintelui rus Vladimir Putin la sancțiunile impuse Rusiei de SUA și Uniunea Europeană. Analiști citați de presa occidentală atrag atenția asupra reacției oarecum moderate a lui Putin, care a evitat să-l învinuiască pe Donald Trump pentru decizia luată, pasând voalat vina pe consilierii acestuia, care i-ar fi dat sfaturi dăunătoare în încercarea eforturilor de a negocia pacea prin presiuni asupra Rusiei. „Înlocuirea petrolului rusesc pe piața mondială necesită timp, iar perturbarea balanței energetice globale nu avantajează pe nimeni”, îl citează The Moscow Times, în acest context, pe președintele rus, care a adăugat că dialogul este preferabil confruntării.
Între timp, presa de la Washington dezvăluie că mulți oficiali de la Casa Albă au fost surprinși de decizia bruscă a președintelui Donald Trump de a aproba sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit CNN, hotărârea vine după ce Trump a ajuns la concluzia că președintele rus Vladimir Putin nu intenționează să oprească războiul din Ucraina, nici după summitul din Alaska. Un înalt oficial american a declarat pentru CNN că nu a existat un moment anume care să-i schimbe radical opinia președintelui SUA. Dezamăgirile repetate față de atitudinea liderului rus au dus treptat la această decizie, susține oficialul. Sursele CNN de la Casa Albă spun că Trump vorbea de luni de zile despre necesitatea unor măsuri mai ferme față de Moscova. În cele din urmă, el le-ar fi transmis consilierilor că a sosit momentul să acționeze diferit în relația cu Putin.
În pofida consensului asupra celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, Bloomberg notează că liderii europeni nu au reușit să convină asupra unei alte măsuri menite să ajute Ucraina. Potrivit agenției de presă, Uniunea Europeană a amânat până în decembrie discuțiile despre un ajutor de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, provenit din activele rusești înghețate pe teritoriul blocului comunitar. Agenția de presă subliniază că amânarea deciziei a fost cauzată de opoziția Belgiei, țară în care se află aproape 90 la sută din activele rusești înghețate în băncile Uniunii Europene. Autoritățile belgiene au cerut garanții că nu vor fi responsabile pentru riscurile juridice și financiare, condiții care, potrivit surselor Bloomberg, i-au determinat pe liderii europeni să solicite Comisiei Europene găsirea unor soluții pentru a depăși problema până la sfârșitul anului. Agenția de presă amintește că cele aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești înghețate în băncile europene depășesc cu un sfert suma totală a sprijinului financiar acordat Ucrainei de Uniunea Europeană în ultimii trei ani. O parte din veniturile generate de fondurile rusești înghețate au fost deja folosite ca garanție pentru un împrumut de 50 de miliarde de dolari acordat Ucrainei, notează Bloomberg.
The Washington Post remarcă, în același context, că ieri, în prima zi a summitului Consiliului European de la Bruxelles, liderii blocului comunitar au convenit asupra unei soluții pentru a ajuta Ucraina fără a confisca direct banii Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile vor fi folosite ca un „împrumut special” pentru Kiev, care va trebui rambursat doar dacă Ucraina primește despăgubiri de la Rusia, explică cotidianul. Banca Centrală Europeană și Euroclear susțin ideea, dar cer un plan clar și cooperarea tuturor țărilor implicate, mai scrie The Washington Post.
Politico scrie, la rândul său, că prim-ministrul Belgiei, De Wever, a blocat planurile UE de a folosi activele rusești înghețate pentru a acorda un împrumut de 140 de miliarde de euro Ucrainei, temându-se de represalii din partea lui Putin. Această decizie i-a luat prin surprindere pe diplomați și oficiali europeni, inclusiv pe șefa executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen, și pe președintele Consiliului European, António Costa. În ciuda tensiunilor, liderii UE au reușit să adopte concluziile summitului privind obiectivele climatice, dar deciziile importante au fost amânate, iar planul privind împrumutul pentru Ucraina rămâne neclar, notează Politico. În schimb, sancțiunile împotriva Rusiei, adoptate de UE și de Trump, au fost percepute ca un semnal puternic pentru Moscova, subliniază publicația. Macron și von der Leyen au declarat că propunerea de a folosi activele înghețate nu a fost abandonată, dar implementarea ei va necesita timp și respectarea dreptului internațional. Liderii UE se vor întâlni, în continuare, cu Zelenski și alți parteneri pentru a găsi soluții de finanțare a Ucrainei, care are nevoie urgentă de fonduri, mai scrie Politico.
