Revista presei // Noua echipă guvernamentală, dominată de bărbați și cu 8 miniștri din fostul Executiv; Programul de guvernare, „ambițios și complex”
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale aflăm că Parlamentul a acordat, vineri, votul de încredere noului Guvern condus de Alexandru Munteanu. Legislativul a aprobat programul de guvernare și lista cabinetului propus.
După o zi întreagă de audieri și dezbateri în Parlament, Guvernul condus de economistul Alexandru Munteanu a fost votat de cei 55 deputați din majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care l-a și propus în această funcție, în timp ce opoziția nu l-a susținut, relatează Europa Liberă. Ședința plenară în care Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului Munteanu a durat aproape nouă ore, dintre care timp de șase ore 50 de deputați i-au adresat întrebări și 23 au avut luări de cuvânt, rezumă Europa Liberă.
Guvernul Munteanu își propune finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, prin implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029 și modernizarea cadrului juridic și instituțional, scrie Cotidianul.
Iar Moldova 1 constată că programul de guvernare prezentat în Parlament vineri, 31 octombrie, de premierul desemnat Alexandru Munteanu este unul „ambițios și complex”, cu obiective majore pentru economie, justiție și integrare europeană. În timp ce unii analiști apreciază coerența și acoperirea financiară a planului, alții avertizează că documentul conține mai degrabă intenții generale decât soluții concrete pentru atragerea investițiilor și consolidarea securității, remarcă postul de televiziune. „Cred că este un program ambițios, mai degrabă niște linii directoare ambițioase, fiindcă vorbim despre indicatori de care ar trebui să beneficieze fiecare cetățean – salariul minim de 10.000 de lei, cel mediu de 25.000 de lei, crearea a mii de întreprinderi mici și mijlocii, finalizarea reformei vetting-ului până în decembrie 2026. Sunt obiective foarte optimiste, dar realizabile, dacă există capacitatea administrativă necesară”, a declarat expertul în securitate Andrei Curăraru, la Moldova 1. În opinia expertului, „finalizarea până în 2028 a părții tehnice a pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană pare un obiectiv realist, dar depinde de factori geopolitici pe care nu-i putem controla. Este nevoie de o mare capacitate de negociere și de continuitate în reforme”, atrage atenția expertul.
„Anul 2028 ca țintă pentru încheierea procesului de integrare europeană sau stimularea unor investiții de aproape 4 mlrd de euro e un obiectiv dificil de atins în condițiile în care războiul din Ucraina continuă”, spune intervievat de RFI, analistul politic Nicolae Negru. În opinia comentatorului, puțini investitori vor risca să vină în Republica Moldova, atâta timp cât este război la graniță”. Mai există și o altă sarcină importantă, reforma administrativ - teritorială, continuă expertul.”E adevărat că aici Guvernul Munteanu nu își asumă mari sarcini decât continuarea proiectului care a început și mi se pare regretabil acest fapt, fiindcă dacă se va merge cu aceeași viteză, înseamnă că alegerile locale viitoare le vom organiza tot în condițiile acestei împărțiri teritorial administrative, foarte costisitoare din punctul meu de vedere”.
După ce a fost structurată total componența noului Guvern și au fost votate organele de conducere a nou-alesului parlament Republica Moldova are undă verde pentru a transpune în viață promisiunile făcute electoratului și, cel mai important, de a face pași concreți spre integrarea reală în Uniunea Europeană, constată și editorialistul Observatorul de Nord, Victor Cobăsneanu. „Fără îndoială, drumul va fi greu, fiindcă mecanismele războiului hibrid nu că au dispărut, dar dimpotrivă, vor deveni și mai draconice, iar cozile de topor din interior nu vor îngropa securea războiului, dar vor face tot posibilul ca să justifice banii primiți de la „sponsori”, bani care au fost vânturați pur și simplu, dacă ținem cont de faptul că Moscova a rămas cu buza umflată. Or, primele ședințe ale legislativului au demonstrat că clovnii de serviciu și rămășițele revanșarde vor avea grijă nu doar ca majoritatea parlamentară să nu aibă viață ușoară, dar și să creeze o imagine distorsionată pentru exterior – chipurile, în Republica Moldova nu toată lumea își dorește ca visele majorității să devină realitate. ”
Într-un reportaj realizat de TVR Moldova, aflăm prioritățile trasate de noii miniștri.
Dominată de bărbați și cu 8 miniștri din fostul Executiv, descrie Ziarul de Gardă echipa guvernamentală a noului executiv, prezintând și detalii despre studiile, activitatea profesională și averea șefilor de ministere.
Guvern cu zgardă albastră: țară majoritar feminină cu o putere majoritar masculină – e titlul unui editorial publicat de Agora. În timp ce femeile reprezintă aproape 53% din populația Republicii Moldova și peste 56% dintre absolvenții cu studii superioare, noul guvern oferă aceeași fotografie de grup bine cunoscută: dominație masculină, câteva excepții feminine și un discurs despre „integritate și competență” care nu se pupă cu realitatea cifrelor, constată editorialista Diana Guja. În locul unei reprezentări corecte și a unei schimbări reale, primim o reconfirmare a vechilor reflexe politice: puterea rămâne un teren băiețesc, unde accesul femeilor nu este regulă, ci concesie, subliniază Agora.
Ceremonia oficială de depunere a jurământului de către noul Cabinet de miniștri, condus de premierul Alexandru Munteanu, va avea loc astăzi, 1 noiembrie, la sediul Președinției Republicii Moldova, scrie Vocea Basarabiei.
Între timp, Moldova 1 scrie că autoritățile de la Chișinău discută cu mai multe companii petroliere pentru a găsi soluții la eventuale perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibil, urmare a sancțiunilor internaționale impuse companiilor ruse Lukoil și Rosneft. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, reconfirmat vineri, prin votul Parlamentului, în aceeași funcție în Guvernul Munteanu, notează postul de televiziune. Fiind întrebat dacă Lukoil nu va mai livra combustibil pentru Aeroportul Internațional „Eugen Doga” - Chișinău, compania fiind singurul furnizor pentru aerogară, Junghietu a menționat că nu a fost primită vreo notificare din partea acestei companii privind intenția de a nu mai furniza combustibil, mai scrie Moldova 1.
Moldpres relatează că din 1 noiembrie 2025, Republica Moldova devine membru cu drepturi depline a Convenției privind regimul de tranzit comun (CTC) și va aplica această procedură. Aderarea la convenție asigură o circulație mai ușoară și mai rapidă a mărfurilor, explică agenția de presă. „Această decizie reprezintă o etapă esențială în modernizarea sistemului vamal al Republicii Moldova. Ne conectăm la o rețea europeană comună, bazată pe digitalizare, transparență și cooperare, care va face procedurile mai rapide și mai sigure pentru toți participanții la comerțul internațional. Este o realizare instituțională importantă, ce confirmă direcția noastră fermă spre standarde europene și servicii vamale moderne, centrate pe eficiență și încredere”, a afirmat directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub.
Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a comentat succint, în premieră, la cererea Europei Libere, reținerile de buletine de identitate românești de la moldoveni, la graniță, sub bănuiala că ar fi declarat domicilii fictive în țara vecină. Într-un interviu acordat Ancăi Grădinaru, de la Europa Liberă România, la București, axat mai mult pe relația României cu NATO, șefa diplomației române a spus mai întâi că redobândirea cetățeniei române de către moldovenii de peste Prut este ceva pozitiv. „A fost un lucru foarte bun că România a deschis practic ușile pentru cetățenie, în special pentru cetățeni ai Republicii Moldova”, a spus Țoiu, sugerând apoi că acest proces „colosal” de important ar contribui la ancorarea R. Moldova în Europa. În privința buletinelor, Țoiu a spus că sunt alte instituții ale statului român mai abilitate să clarifice situația.
