Externe

Revista presei internaționale// Ucraina a primit noi sisteme de apărare aeriană Patriot; Turcia renunță treptat la petrolul rusesc

Presa internațională relatează despre livrarea sistemelor de apărare „Patriot” către Ucraina de către Germania și solicitările Kievului pentru echipamente suplimentare, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Alte subiecte abordate de publicațiile străine includ scăderea optimismului în Rusia din cauza încetinirii economiei, diversificarea importurilor de petrol ale Turciei ca urmare a sancțiunilor internaționale și negocierile dintre Lituania și Rusia privind tranzitul gazelor către Kaliningrad. De asemenea, presa internațională semnalează incidente majore și infracțiuni de rezonanță, de la atacul armat într-un tren din Marea Britanie până la jaful de la Luvru.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Germania a livrat Kievului sisteme de apărare antiaeriană „Patriot”, conform unor acorduri încheiate anterior, relatează BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, Germania, împreună cu Norvegia, finanțează două astfel de sisteme, care includ și rachete. Ucraina continuă să solicite Statelor Unite și aliaților occidentali noi sisteme „Patriot” pentru protejarea infrastructurii critice de atacurile cu rachete rusești care se intensifică odată cu răcirea vremii, relevă BBC.

Rusia a folosit săptămâna aceasta aproape 1.500 de drone de atac, 1.170 de bombe ghidate și peste 70 de rachete, lovind locuințe civile, infrastructură și rețele energetice, relatează Ukrinform, cu referire la un anunț al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. El a declarat, citat de agenția de presă, că Ucraina lucrează activ pentru a asigura sprijinul necesar sectorului energetic în această iarnă, existând deja acorduri concrete cu partenerii internaționali. Sprijinul vine sub formă de contribuții financiare și echipamente din partea SUA, Norvegiei, Germaniei, Olandei, Canadei, Marii Britanii, Italiei, Japoniei, Lituaniei, Danemarcei, Suediei, Estoniei, Spaniei și Comisiei Europene, a remarcat Zelenski, citat de Ukrinform. Vineri, miniștrii energiei din Grupul celor Șapte au condamnat atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene și și-au reconfirmat intenția de a sprijini reconstrucția acesteia, amintește aceeași agenție de presă.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru CBS News că a reușit să oprească opt războaie în lume prin impunerea de taxe vamale, dar a recunoscut că această strategie nu funcționează în cazul Rusiei. Trump a explicat că Rusia nu are suficiente relații comerciale cu SUA pentru ca presiunile economice să fie eficiente. El a răspuns însă afirmativ la întrebarea jurnalistului de la CBS News dacă va reuși să încheie războiul ruso-ucrainean în câteva luni. Donald Trump a subliniat că va putea obține încheierea războiului ruso-ucrainean, deoarece Rusia ar dori „să facă afaceri” cu Statele Unite. În același interviu acordat postului CBS News, președintele a afirmat că, deocamdată, nu intenționează să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk, decizie care, în opinia Kievului, ar putea forța Rusia să accepte negocieri de pace.

Între timp, eșecul negocierilor dintre Vladimir Putin și Donald Trump și încetinirea economiei au scăzut semnificativ optimismul rușilor, arată un sondaj realizat de centrul „Levada”, la care face referire The Moscow Times. Potrivit sursei, numărul celor care așteaptă îmbunătățiri în politică și economie a coborât la cel mai scăzut nivel din 2023. Economia rusă se dezvoltă tot mai mult pe filiera militară, în timp ce industriile civile intră în declin, ceea ce a amplificat incertitudinea, scrie The Moscow Times. În septembrie, doar 56% dintre respondenți mai credeau în îmbunătățirea situației politice, față de 71% în martie, semn al scăderii generale a încrederii, constată publicația.

Sancțiunile americane împotriva Moscovei au determinat rafinăriile turcești care foloseau petrol rusesc să înceapă importul de țiței din alte țări, precum Irak, Kazahstan și Brazilia, informează Reuters. Potrivit agenției de presă, livrările de petrol irakian către Turcia au crescut la 141.000 de barili pe zi, față de 99.000 luna trecută. Turcia, alături de China și India, este unul dintre puținii cumpărători de petrol rusesc, iar măsurile luate reflectă impactul sancțiunilor impuse de SUA, UE și Marea Britanie pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina, notează Reuters.

Companiile energetice din Lituania și Rusia poartă negocieri pentru prelungirea acordului privind tranzitul gazului către enclava rusă Kaliningrad, relatează postul public de televiziune de la Vilnius, LRT. Jurnaliștii precizează că actualul contract expiră în decembrie, iar noul acord ar putea avea o durată mai scurtă și un tarif mai ridicat. Președintele lituanian, Gitanas Nausėda, a declarat că Lituania este dispusă să continue cooperarea, condiția fiind ca termenii să fie avantajoși pentru Vilnius și aprobați de Uniunea Europeană. Lituania obține anual în jur de 12 milioane de euro din tranzitul gazului rusesc spre Kaliningrad, remarcă postul public de televiziune de la Vilnius.

Politico scrie că Uniunea Europeană se teme că Fondul Monetar Internațional ar putea opri asistența financiară pentru Ucraina dacă Belgia nu sprijină creditul pentru Kiev, care ar urma să fie acoperit cu 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate. Obținerea unui împrumut de la FMI de 8 miliarde de dolari pe trei ani depinde de finalizarea acestui credit european, remarcă publicația. Belgia s-a opus până acum creditului și cere garanții, insistând pe împărțirea responsabilității între statele UE, amintește Politico. Experți FMI vor vizita Kievul în noiembrie, iar liderii UE se vor întâlni în decembrie pentru a lua decizii urgente privind sprijinul financiar, relevă publicația.

Duminică seara, militarii și poliția din Belgia au observat patru drone deasupra bazei Kleine-Brogel, folosită și de NATO, care au fost urmărite de un elicopter de poliție înainte să se îndrepte spre Țările de Jos, transmite Belga. Agenția de presă amintește că incidente de acest fel s-au înregistrat și săptămâna trecută, ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, precizând că dronele erau folosite pentru spionaj, în special pentru a afla poziția avioanelor F-16, a muniției și a altor informații importante. Deși nu a acuzat direct Rusia, ministrul belgian al Apărării a precizat că modul în care au fost folosite dronele sugerează implicarea acesteia și că armata trebuie să fie pregătită pentru astfel de atacuri, notează Belga. Francken a mai anunțat, citat de agenția de presă, că în zilele următoare va prezenta un plan de 50 de milioane de euro pentru a instala un sistem național care să oprească dronele suspecte.

Rusia a organizat o nouă provocare împotriva Estoniei, de data aceasta fără a încălca spațiul aerian al NATO, relatează Eurointegration. Ministerul de Externe estonian a anunțat, citat de publicație, că un vas de patrulare rus, purtând steagul „Grupului Wagner”, a navigat pe râul Narva, care marchează frontiera dintre cele două state. Estonienii consideră că gestul are un caracter provocator și reflectă tensiunile interne din Rusia, menționează Eurointegration. Diplomații estonieni susțin că astfel de acțiuni arată slăbiciunile sistemului rus din cauza războiului agresiv și a presiunii constante din partea Occidentului, mai scrie publicația.

Presa britanică relatează despre tragicul incident petrecut ieri în capitala Regatului Unit. Potrivit The Guardian, un bărbat înarmat cu un cuțit a atacat pasagerii unui tren care se îndrepta spre Londra, rănind 11 persoane, dintre care una se află în stare critică. Poliția britanică a arestat un cetățean de 32 de ani și a anunțat că incidentul nu este tratat ca un act terorist. Printre răniți se numără un angajat al companiei feroviare, considerat erou pentru că a încercat să-l oprească pe atacator, remarcă The Guardian. Premierul britanic, Keir Starmer, a calificat atacul drept un incident revoltător care provoacă profundă îngrijorare, mai scrie publicația.

Procurorul din Paris a declarat că jaful de la Luvru, unde au fost furate bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro, a fost comis de infractori obișnuiți, nu de membri ai crimei organizate, transmite Le Monde. Potrivit ziarului francez, cei cinci suspecți arestați, inclusiv prietena unuia dintre ei, sunt localnici dintr-o zonă cu venituri reduse din nordul Parisului. Doi dintre suspecți au fost oficial acuzați și reținuți, iar ceilalți trei au fost eliberați fără acuzații, informează Le Monde, amintind că incidentul a avut loc pe 19 octombrie și a durat doar șapte minute, iar ancheta implică aproximativ o sută de polițiști, inclusiv din Germania și Interpol.

Lidia Petrenco

Lidia Petrenco

Autor

Citește mai mult