Revista presei // R. Moldova este gata, alături de Ucraina, să deschidă primele trei clustere ale negocierilor de aderare. Negocierile, blocate de Ungaria
Presa din RM are în vizor Raportul anual privind extinderea UE care urmează să fie prezentat astăzi la Bruxelles. Publicațiile naționale continuă să analizeze Programul de guvernare enunțat de noul executiv, care are ca obiectiv final integrarea R. Moldova în UE până în anul 2030.
TVR Moldova notează că astăzi, Comisia Europeană urmează să prezinte raportul anual despre progresele înregistrate de cele nouă state candidate la aderare - Albania, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Postul de televiziune a intrat în posesia documentului, în care se spune că Republica Moldova a înregistrat anumite progrese, dar trebuie să își continue eforturile în lupta împotriva corupției, combaterea spălării banilor, restricționarea folosirii criptomonedelor, dar și pe alte aspecte.
Moldova și Ucraina pot deschide deja jumătate din dosarele de negocieri, titrează RFI. Raportul anual privind extinderea, va fi adoptat marți de colegiul comisarilor europeni, la Bruxelles, cu recomandarea ca cele două state să continue lupta anti corupție care este „esențială”, subliniază sursa citată.
Iar Europa Liberă constată că soarta negocierilor de aderare rămâne incertă, deși Comisia Europeană laudă Moldova în noul raport despre extindere. În document se spune că R. Moldova a „progresat cu viteză accelerată” în ultimul an și că este gata alături de Ucraina să deschidă primele trei clustere ale negocierilor de aderare, notează autorul articolului. Europa Liberă observă că optimismul Comisiei nu garantează o deschidere grabnică a negocierilor blocate de o țară membră, Ungaria, aliată a Rusiei, care se opune aderării Ucrainei la UE, afectând și perspectivele R. Moldova. Totuși, noul guvern de la Chișinău, condus de premierul Alexandru Munteanu, speră să deschidă luna aceasta negocierile de aderare cu UE „cel puțin la nivel tehnic”, obiectivul guvernului și al președintei Maia Sandu fiind ca negocierile să se încheie în 2028, iar aderarea propriu-zisă să se producă până în 2030, amintește Europa Liberă.
Deutsche Welle constată că Republica Moldova începe un nou capitol politic, odată cu învestirea guvernului condus de Alexandru Munteanu. După votul din Parlament, care a confirmat susținerea majorității pentru noul executiv, așteptările cetățenilor și ale partenerilor externi sunt mai mari ca niciodată, observă DW. Într-un context regional complicat, echipa guvernamentală este chemată să livreze rezultate rapide și concrete, comentează publicația, reiterând că în centrul programului de guvernare rămâne obiectivul strategic al integrării europene. Continuarea reformelor în justiție, combaterea corupției și modernizarea economiei sunt condițiile esențiale pentru ca Republica Moldova să avanseze pe drumul aderării la Uniunea Europeană. Miza este una dublă: consolidarea stabilității interne și reconfirmarea direcției europene într-un moment decisiv pentru viitorul țării, conchide DW.
Portalul Deschide.md analizează, într-un amplu articol, perspectivele noului guvern. Autorul articolului, analistul politic Iulian Chifu, iî atribuie o bilă albă premierului, pentru desfășurarea de consultări reale, cu diferite organizații și categorii sociale, lideri și elite, grupuri profesionale, investitori și întreprinzători. „Un premier înclinat să asculte părțile, să absoarbă idei și să le și integreze în activitatea guvernamentală”, notează Iulian Chifu. Expertul subliniază, însă, că „șantierul este extrem de vast și va presupune o muncă asiduă, dar și reforme importante. Principala și cea mai urgentă este reforma administrativ teritorială”, comentează Iulian Chifu. „Dacă nu se face la început de mandat, nu se va mai face niciodată, iar șansa unui guvern coerent al unui singur partid majoritar nu va reapărea curând la Chișinău”, atrage atenția analistul politic. „Reducerea numărului entităților administrative de nivelul doi și trei este obligatorie pentru a crește eficiența și a reduce costurile, în paralel cu debirocratizarea și digitalizarea eficientă și nediscriminatorie, care nu lasă pe nimeni în urmă”, explică Iulian Chifu, în articolul publicat de portalul Deschide.md.
Anatomia programului de guvernare: între așteptări mari și răspunsuri vagi – e titlul unei analize semnate de fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. „Mi-am propus, în acest text, să analizez Programul de guvernare al cabinetului Munteanu – nu doar ca un document tehnic, ci contextul acestuia, unde o societate mică, aflată între imperii, încearcă să-și redefinească viitorul”, notează autorul în articolul publicat de Cotidianul. „Republica Moldova nu mai are luxul ambiguității, fiind prinsă într-o cursă contra cronometru între procese istorice divergente. Regresul democrațiilor liberale și proliferarea războiului hibrid la nivel global, revenirea Rusiei la militarism și fascism, volatilitatea economiei globale, dar și relativizarea dreptului internațional – într-o astfel de lume, fiecare ezitare are un cost politic și moral. (...) În politică, tăcerile sunt uneori mai grăitoare decât fraze întregi. Din analiza discursurilor parlamentare care au însoțit prezentarea programului, se creează impresia că Guvernul are, în realitate, o agendă mai vastă și mai complexă decât cea scrisă. Este adevărat, în politică uneori se recurge la acest truc: pentru a nu genera turbulențe sociale, anumite reforme potențial nepopulare nu sunt anunțate explicit în documentele de program, ci sunt doar menționate, după care implementate ulterior, cu mai puțin zgomot.”
