Revista presei internaționale// Scopul și noile riscuri ale testelor nucleare; Alegeri locale în SUA, lovitură de imagine pentru Donald Trump
Presa internațională analizează riscurile reluării testelor nucleare și lansărilor de rachete intercontinentale de către Statele Unite și Rusia. Efectele sancțiunilor americane asupra companiilor petroliere ruse și măsurile Uniunii Europene de înăsprire a regulilor pentru acordarea vizelor Schengen cetățenilor ruși se numără printre alte subiecte abordate de publicațiile străine.
Forțele Aeriene ale SUA au efectuat un test de lansare a unei rachete balistice intercontinentale Minuteman III, capabilă să transporte substanțe nucleare, informează Newsweek. Potrivit publicației, racheta a parcurs peste 6.800 de kilometri de la baza Vandenberg din California până la poligonul Ronald Reagan din Insulele Marshall, unde a fost monitorizată printr-un sistem complex de radare și senzori. Exercițiul a avut scopul de a verifica fiabilitatea, precizia și pregătirea de luptă a sistemului strategic, notează Newsweek.
Pe fondul acestor mișcări, președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului de Externe, Ministerului Apărării și serviciilor secrete să pregătească propuneri privind posibila reluare a testelor nucleare – primele după o pauză de 35 de ani, relatează The Moscow Times. Decizia vine după ce liderul de la Kremlin a cerut instituțiilor statului „să analizeze situația și să prezinte propuneri coordonate privind pregătirea pentru testele nucleare”, precizează publicația. Membrii Consiliului rus de Securitate și-au justificat poziția prin intenția anunțată de președintele american Donald Trump de a relua testele nucleare în SUA, notează The Moscow Times. Putin a declarat citat de aceeași publicație că Moscova respectă angajamentele din Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare, dar va reacționa „adecvat” dacă Washingtonul va relua astfel de experimente. Ultimele teste nucleare rusești au avut loc în 1990, cele americane încheindu-se doi ani mai târziu, relevă The Moscow Times.
La sfârșitul lunii octombrie, Donald Trump a anunțat că a ordonat reluarea testelor nucleare americane „pe baze egale” cu alte țări, însă nu a clarificat dacă este vorba despre explozii nucleare sau teste de rachete, remarcă la rândul său BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, Rusia a cerut explicații oficiale Washingtonului, dar diplomații americani au evitat să ofere un răspuns concret. Problema confruntării nucleare nu constă în reacțiile reciproce, ci în faptul că marile puteri acționează preventiv, bazându-se pe presupuneri despre intențiile adversarului, comentează BBC. Reluarea testelor nucleare ar marca un pas periculos spre escaladare și ar putea determina și alte țări să procedeze la fel, semnalează același serviciu de știri.
La aceeași concluzie ajunge și ziarul The Wall Street Journal, care evidențiază deteriorarea tot mai accentuată a relațiilor dintre Washington și Moscova. Reluarea testelor nucleare de către oricare dintre părți ar ridica tensiunile la un nivel nemaiîntâlnit după Războiul Rece, scrie The Wall Street Journal. Revista Forbes notează la rândul său că în ultimii ani, măsurile de descurajare nucleară au slăbit semnificativ, iar ideea unui război nuclear nu mai pare ireală. În eventualitatea unui conflict nuclear, primul atac ar putea veni din partea Rusiei, care, în locul folosirii directe a armelor nucleare, ar fi în stare să provoace o catastrofă la un obiectiv nuclear aflat pe teritoriul Ucrainei, constată Forbes.
Reuters își focalizează atenția asupra efectelor sancțiunilor americane impuse companiilor petroliere ruse. Potrivit agenției de presă, compania rusă Lukoil se confruntă deja cu blocaje majore în activitatea sa internațională, sancțiunile americane paralizând complet operațiunile externe ale acesteia. În Irak, compania de stat SOMO a anulat livrările a trei loturi de petrol extrase de Lukoil, iar în Europa, filiala elvețiană Litasco întâmpină dificultăți în transportul maritim și în relațiile bancare, scrie Reuters. Potrivit estimărilor agenției de presă, Lukoil ar putea pierde până la 20% din producția totală de hidrocarburi din cauza sancțiunilor și a vânzării forțate a activelor din străinătate.
Uniunea Europeană se pregătește între timp să înăsprească regulile de acordare a vizelor Schengen pentru cetățenii ruși, urmând ca eliberarea acestor vize să fie în majoritatea cazurilor suspendată. Potrivit publicației Politico, decizia face parte dintr-un nou pachet de măsuri prin care Bruxellesul sancționează Rusia pentru războiul dus împotriva Ucrainei. În viitor, majoritatea rușilor vor putea obține doar vize cu o singură intrare, cu excepții umanitare sau pentru persoanele cu dublă cetățenie UE, detaliază publicația. Acordul privind facilitarea vizelor a fost deja suspendat în 2022, ceea ce a îngreunat și scumpit procedura pentru cetățenii ruși, constată Politico. În 2024, peste jumătate de milion de ruși au primit vize Schengen — o creștere față de 2023, dar mult sub nivelul dinaintea invaziei, remarcă aceeași publicație, precizând că noile restricții de călătorie pentru ruși în Uniunea Europeană urmează să fie aprobate oficial de statele membre în cursul acestei săptămâni.
Euractiv observă între timp că tot mai multe voci cer Norvegiei să folosească fondul său suveran de 1,8 trilioane de euro pentru a sprijini creditul european de 140 de miliarde de euro destinat Ucrainei, blocat din cauza rezervei Belgiei privind activele rusești înghețate. Cinci partide politice norvegiene, inclusiv trei care susțin viitorul guvern condus de premierul Jonas Gahr Støre, au cerut implicarea Norvegiei pentru a depăși aceste obstacole, informează Euractiv. Publicația amintește că la summitul Uniunii Europene din 23 octombrie nu s-a ajuns la un acord, Bruxelles-ul insistând ca riscurile juridice și financiare să fie împărțite între statele membre. Majoritatea fondurilor rusești blocate se află în sistemul bancar belgian Euroclear, iar Norvegia a dispus o „analiză completă” a posibilului său rol. Statul norvegian deține cel mai mare fond suveran din lume, alimentat și de creșterea prețului gazului după invazia Rusiei în Ucraina, remarcă Euractiv. Până acum, nu există indicii că Norvegia ar prelua conducerea planului de credit, în schimb, ar putea deveni unul dintre principalii sponsori, în cooperare cu alte state ale Uniunii Europene, constată publicația.
Parlamentul European se pregătește să adopte o rezoluție împotriva Ungariei, solicitând posibile sancțiuni, în cadrul sesiunii plenare din 24-27 noiembrie, informează Eurointegration. Comitetul pentru libertăți civile a adoptat pe 5 noiembrie un raport intermediar critic la adresa Budapestei pentru încălcarea valorilor europene și subminarea statului de drept, în cadrul procedurii prevăzute de articolul 7, lansată în 2018, relevă publicația. Raportul denunță degradarea democrației și transformarea Ungariei într-un „regim hibrid de autocrație electorală” și recomandă activarea articolului 7(2) pentru suspendarea unor drepturi ale statului membru, scrie Eurointegration. Rezoluția ar putea obliga Comisia Europeană să dea Ungaria în judecată la Curtea de Justiție a UE, dacă există temei legal, explică publicația. Consiliul UE a mai discutat cazul în mai 2025, fără a lua decizii concrete, iar după închiderea procedurii împotriva Poloniei, Ungaria rămâne singurul stat al Uniunii Europene vizat de sancțiuni prin articolul 7, conchide Eurointegration.
În Statele Unite, Partidul Democrat a obținut marți victorii semnificative în primele alegeri majore de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, constată publicațiile americane. Alegătorii din întreaga țară au adus democraților o victorie semnificativă, forțând republicanii să adopte o poziție defensivă, la un an după alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte – e principala concluzie la care ajunge The Washington Post. Ziarul american notează că democrații au promovat noi lideri, oferind partidului un impuls înainte de alegerile pentru Congres din 2026. La New York, Zoran Mamdani, socialist democratic în vârstă de 34 de ani, a câștigat alegerile pentru primărie, urcând rapid de la legislator anonim la una dintre cele mai vizibile figuri democratice din țară, scrie ziarul. Mamdani a declarat citat de The Washington Post că orașul său poate arăta națiunii devotate lui Trump „cum să-l înfrângă”.
CBS News scrie că democrații au obținut victorii în patru curse principale ale serii: alegerile pentru primarul New York-ului, guvernatorii din New Jersey și Virginia, precum și votul pe „Propunerea 50” – un proiect de lege privind redistribuirea circumscripțiilor electorale din California. CBS News subliniază că alegătorii s-au prezentat la urne îngrijorați de situația economică și de starea actuală a țării. În Virginia și New Jersey, democrații moderați Abigail Spanberger și Mikie Sherrill au câștigat posturile de guvernator cu un avans considerabil, remarcă postul american. Alegerile au fost văzute ca un barometru al reacției americanilor la primele nouă luni ale președinției lui Trump și ca un test pentru strategiile democratice înainte de 2026. Totuși, mai este un an până la alegerile intermediare, iar sondajele indică faptul că brandul Partidului Democrat rămâne în general nepopular, chiar dacă ratingul lui Trump a scăzut, constată CBS News.
În Japonia, guvernul a trimis soldați să intervină împotriva atacurilor urșilor asupra locuitorilor din mai multe regiuni rurale, informează Asahi Shimbun. Statisticile, aduse în prim plan de influentul ziar japonez, arată că numai de la începutul acestui an au fost înregistrate zeci de atacuri asupra oamenilor, soldate cu 12 decese, iar urșii au fost observați de peste 8.000 de ori în apropierea localităților, o creștere de șase ori față de anul precedent. În prefectura Akita, situația este deosebit de gravă, iar localnicii evită să iasă din case după apusul soarelui, descrie atmosfera locală Asahi Shimbun. În misiunea lor, soldații nu vor împușca animalele, ci vor folosi scuturi, plase și spray-uri pentru a le alunga, urmând să monteze capcane și să transporte urșii capturați în zone mai îndepărtate sau sigure pentru a reduce riscul atacurilor asupra localnicilor, detaliază Asahi Shimbun. Specialiștii, citați de publicație, atribuie creșterea incidentelor schimbărilor climatice, lipsei hranei în mediul sălbatic, depopulării satelor și scăderii numărului vânătorilor amatori. Situația amintește de incidente similare, precum tragedia din România, unde un turist a fost atacat mortal de un urs după ce a încercat să facă un selfie cu el, amintește Asahi Shimbun.
