Revista presei internaționale | Rusia poate deschide al doilea front din cauza eșecurilor militare în Ucraina; Blocajul administrativ din SUA se apropie de final
Presa internațională comentează impasul în care a ajuns procesul de pace din Ucraina din cauza condițiilor inacceptabile impuse de Moscova. Mai multe publicații dezvăluie soluțiile de a sprijini financiar Ucraina prin garantarea unui credit european, precum și eforturile României și Bulgariei de a evita efectele noilor sancțiuni americane asupra rafinăriilor Lukoil. Alte teme majore reflectate de presa străină vizează incidentele cu drone deasupra unei centrale nucleare din Belgia, reluarea activității guvernului american după un blocaj istoric și debutul conferinței ONU privind clima în Brazilia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că este posibil ca Rusia să deschidă un al doilea front împotriva unei alte țări europene înainte de încheierea războiului din Ucraina. Într-un interviu oferit ziarului The Guardian, Zelenski a spus că Rusia poartă „un război hibrid împotriva Europei” și testează limitele NATO, iar eșecurile inițiale pe front îl pot determina să caute alte teritorii. Zelenski leagă creșterea activității criminale și incidentele cu drone din Polonia, Danemarca, Germania și Belgia de incapacitatea Rusiei de a avansa semnificativ pe câmpul de luptă. În ultimele săptămâni, zborurile avioanelor de pasageri din mai multe aeroporturi din aceste țări au fost temporar suspendate din motive de securitate, remarcă The Guardian. Marea Britanie, Franța și Germania vor trimite personal și echipamente pentru a ajuta Belgia să facă față acestor amenințări, adaugă ziarul.
Aseară, trei drone neidentificate au fost observate deasupra centralei nucleare din nordul Belgiei, relatează Deutsche Welle. Potrivit postului german, incidentul nu a afectat funcționarea centralei, dar a stârnit îngrijorare, mai ales că în ultimele săptămâni drone necunoscute au fost observate de mai multe ori deasupra unor obiective strategice belgiene. Autoritățile nu exclud că dronele ar fi lansate de Rusia pentru a spiona infrastructura militară a țărilor europene și au permis militarilor să le doboare pe cele observate deasupra bazelor militare, precizează Deutsche Welle. Aceeași sursă amintește că incidente similare au mai fost înregistrate în spațiul aerian al Țărilor de Jos, Germaniei și Danemarcei.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a declarat dispus să se întâlnească cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, dar a subliniat că Moscova nu va renunța la principalele sale condiții privind încetarea războiului împotriva Ucrainei, relatează Reuters. Lavrov a menționat, citat de agenția de presă, că acordurile asupra cărora conveniseră președinții Rusiei și SUA la întâlnirea din august în Alaska se bazează pe cererile formulate de Kremlin anul trecut. Printre acestea se numără renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și retragerea trupelor din regiunile revendicate de Rusia, subliniază Reuters. Agenția de presă atrage atenția că ministrul rus de externe s-a referit și la posibila confiscare a activelor rusești înghețate în băncile europene, avertizând că Moscova e pregătită să reacționeze.
Avertismentul oficialului de la Moscova vine pe fondul anunțului că Norvegia ar putea contribui la deblocarea transferului activelor rusești înghețate către Ucraina, relatează The Times. Conform surselor publicației, guvernul de la Oslo discută posibilitatea de a garanta un credit militar european pentru Ucraina, în valoare de peste 100 de miliarde de euro, prin intermediul Fondului Suveran de Prosperitate. Inițiativa urmărește sprijinirea unui plan al UE de împrumut garantat cu activele rusești înghețate, în contextul opoziției Belgiei, care se teme de consecințe juridice, relevă The Times. Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, valorează aproximativ 1,8 trilioane de euro, notează ziarul, subliniind că, dacă țara va aproba garanția, decizia ar putea deveni un pas decisiv în crearea unui mecanism internațional de despăgubiri pentru Ucraina.
România și Bulgaria încearcă să protejeze rafinăriile deținute de compania rusă Lukoil de impactul noilor sancțiuni americane, care vor intra în vigoare pe 21 noiembrie, scrie Politico. Publicația amintește că parlamentul bulgar a adoptat deja o lege ce permite guvernului să preia controlul asupra rafinăriei Lukoil din Burgas sau chiar să o naționalizeze pentru a asigura aprovizionarea cu combustibil. România analizează posibilitatea de a obține o excepție temporară de la sancțiuni pentru propria rafinărie Lukoil, luând în calcul și varianta naționalizării, notează Politico. Publicația detaliază că rafinăria rusă din Bulgaria asigură până la 80% din necesarul de combustibil al țării, iar oprirea ei ar provoca grave probleme economice. În România, rafinăria Lukoil produce aproximativ 20% din combustibilul național, iar o eventuală suspendare a activității ar duce la creșterea prețurilor și la oprirea livrărilor către Republica Moldova, mai scrie Politico.
Senatul SUA a aprobat un proiect de lege care va permite reluarea activității guvernului și va pune capăt celui mai lung blocaj administrativ din istoria țării, care a durat 40 de zile, transmite CNN. Potrivit postului american de televiziune, după mai multe încercări eșuate, o parte dintre democrați s-au alăturat republicanilor, documentul fiind adoptat cu 60 de voturi „pentru” și 40 „împotrivă”. Proiectul trebuie aprobat și de Camera Reprezentanților, apoi trimis președintelui Donald Trump spre semnare, remarcă CNN. Anterior, Axios a scris că, din cauza blocajului guvernamental, Statele Unite au suspendat exportul de arme în valoare de peste 5 miliarde de dolari către aliații din NATO și către Ucraina.
Presa franceză scrie că un tribunal din Paris va decide luni dacă fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, condamnat la cinci ani de închisoare, va fi eliberat din penitenciarul La Santé, unde se află de aproape trei săptămâni. Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, este primul fost șef de stat francez încarcerat după condamnare, pe 25 septembrie, și a depus imediat o cerere de eliberare, amintește AFP. Conform agenției de presă, instanța va analiza dacă există riscul ca Sarkozy să fugă, să exercite presiuni asupra martorilor sau să împiedice desfășurarea justiției, legislația franceză prevăzând că arestul preventiv trebuie să fie o măsură excepțională. Dacă va fi aprobată, eliberarea ar putea fi condiționată de supraveghere judiciară, purtarea unui dispozitiv de monitorizare sau depunerea unei garanții financiare, notează AFP. Sarkozy neagă acuzațiile și susține că este victima unui „complot” legat de fostul lider libian Muammar Gaddafi, relevă aceeași agenție de presă. De asemenea, el se confruntă cu alte proceduri judiciare privind finanțarea campaniei sale electorale din 2012 și presupusa influențare a martorilor în cazul Libiei, remarcă AFP.
În Brazilia începe conferința anuală a ONU privind clima, transmite BBC. Serviciul de știri subliniază că evenimentul se desfășoară la zece ani după semnarea Acordului de la Paris, când aproape 200 de țări s-au angajat să limiteze încălzirea globală la 1,5°C față de nivelul preindustrial. Oamenii de știință citați de BBC avertizează însă că, în ritmul actual, acest obiectiv este tot mai greu de atins, iar în aceste condiții, măsurile de combatere a schimbărilor climatice reprezintă principala temă de pe agenda liderilor mondiali, experților și activiștilor reuniți în Brazilia.
