Revista presei | R. Moldova are la dispoziție anul 2026 ca să demonstreze că implementează, nu doar bifează, reformele necesare pentru aderarea la UE
Presa națională își îndreaptă atenția asupra primei ședințe a Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, desfășurată marți la Chișinău, cu participarea Comisarei Europene pentru Extindere, Marta Kos. Între timp, publicațiile naționale prezintă detalii din programul „Scutul european pentru democrație”, din care urmează să facă parte și R. Moldova.
Ziarul de Gardă rezumă trei mesaje cu care a venit comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, la Chișinău: „Sunteți pe calea corectă, urmează încă multă muncă, iar unitatea națională este cheia succesului”. Reprezentantul UE a atras atenția că acum începe „munca veritabilă”. „Trebuie să fie ajustate legile la standardele europene și va trebui să le implementăm”. Marta Kos a menționat că în cadrul vizitei la Chișinău a reușit să se întâlnească cu toate partidele de opoziție din parlament – cu excepția unuia care a refuzat. „Dacă ne dorim o Moldovă prosperă în cadrul Uniunii Europene, este nevoie de implicarea tuturor. Aderarea la Uniunea Europeană este un proiect național. Nu este proiectul unui singur partid sau al unei singure persoane”, mai scrie ZdG, citând-o pe Marta Kos.
2026, anul în care Moldova trebuie să convingă UE – atrage atenția editorialistul Vitalie Călugăreanu într-un articol publicat de Deutsche Welle. „Republica Moldova are la dispoziție anul 2026 ca să demonstreze că implementează, nu doar bifează, reformele necesare pentru aderarea la UE”, subliniază jurnalistul, care scoate în prim plan un alt mesaj al comisarei europene pentru extinedere - că până la sfârșitul anului viitor, cetățenii și mediul de afaceri trebuie să simtă realmente impactul transformărilor. Marta Kos a atenționat că, în perioada următoare, Comisia Europeană va urmări atent cum Guvernul de la Chișinău consolidează structurile anticorupție și independența Băncii Naționale – instituții-cheie în protejarea statului de finanțări ilicite, mai scrie DW. „Misiunea acestor instituții este să țină banii murdari rusești în afara sistemului bancar și în afara sistemului politic. La fel, sunt necesare reglementări fără vulnerabilități în ceea ce privește achizițiile publice și reguli care guvernează finanțele publice, deoarece investițiile publice trebuie să genereze valoare adăugată”, a mai spus Marta Kos, citată de DW.
Iar postul public de televiziune Moldova 1 are în vizor problematica transnistreană, în contextul integrarii în UE. Uniunea Europeană consideră Republica Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene, astfel încât aceasta să nu devină un obstacol în procesul de aderare. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Teleradio-Moldova. Marta Kos a subliniat că Uniunea Europeană are experiență în gestionarea situațiilor complexe din alte state candidate și s-a declarat încrezătoare în găsirea unor soluții durabile și pentru regiunea transnistreană, mai scrie Moldova 1.
Declarațiile comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, făcute la Chișinău pe 11 noiembrie pot părea, la prima vedere, un exercițiu de diplomație festivă, notează editorialistul Vitalie Cazacu, într-un articol publicat Nord News. „În realitate, Marta Kos conturează o viziune strategică a Uniunii Europene asupra viitorului Republicii Moldova și, mai larg, asupra felului în care Europa încearcă să se reinventeze în interiorul propriilor granițe”, constată Vitalie Cazacu. Când Marta Kos afirmă că „Republica Moldova este o țară integră, un singur teritoriu”, respinge, de fapt, ideea unei Transnistrii „speciale” și propune o nouă logică a extinderii: integrarea ca mijloc de vindecare a fragmentării, opinează editorialistul. Tot Vitalie Cazacu atrage atenția că reintegrarea acestui teritoriu într-un stat aspirant la standarde europene înseamnă reconstruirea încrederii reciproce. „Este, probabil, cea mai dificilă misiune a UE de la reunificarea Germaniei. Iar succesul acestui demers depinde de capacitatea noastră de a traduce valorile europene în termeni accesibili oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, concluzionează editorialistul Nord News.
Radio Chișinău atrage între timp atenția la obiectivul ambițios enunțat de premierul Alexandru Munteanu în cadrul Conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”. Alexandru Munteanu a subliniat că negocierile de aderare trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2027. „Am înregistrat progrese pe fiecare capitol de negociere, de la statul de drept și economie, până la energie, digitalizare, educație, siguranță alimentară și politici sociale. (...) Știm direcția – R. Moldova stat membru al UE. Știm ce avem de făcut. Trebuie să fim gata să încheiem negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2027”, a precizat premierul, citat de Radio Chișinău.
Analizând conținutul Raportului de Extindere, analistul politic Laurențiu Pleșca a remarcat „progresele accelerate” ale Chișinăului, dar a enumerat domeniile-cheie care urmează a fi accelerate pentru a avansa pe agenda europeană: reforma administrativ-teritorială, consolidarea statului de drept și a capacității administrative, scrie Moldova 1. „Republica Moldova se bucură, în momentul de față, de o atenție deosebită din partea decidenților europeni. Am văzut și raportul de țară pentru Chișinău (...) în care Chișinăului îi sunt atribuite foarte multe merite. Dacă vedem, de exemplu, pictograma din acel raport pe domeniul energiei, Chișinăul chiar a făcut anumite progrese și este pregătit să adere la Uniunea Europeană. Totuși, reforma justiției, reforma administrativ-teritorială ar trebui să progreseze în 2026”, a punctat analistul. La aceeași emisiune, Pleșca a remarcat progresele recente în reforma justiției, inclusiv activizarea procuraturii în dosare de rezonanță, dar a insistat asupra nevoii de intensificare a eforturilor împotriva corupției mari, cum ar fi dosarul care vizează furtul miliardului, notează postul public de televiziune.
Independența justiției și lecția Sarkozy – e titlul unei analize semnate de fostul judecător al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. „Săptămâna trecută, după ședința de Guvern, ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, declara că „atât timp cât există război în Ucraina, nu putem să ne așteptăm la investiții masive”. Adevărat. În lume există destule locuri unde poți investi fără teama că investiția ta va fi bombardată de drone rusești. Dar întrebarea reală e alta: să admitem că războiul se încheie mâine – ce investitor ar veni într-o țară în care, dacă procuratura îți pornește un dosar „la comandă”, ai doar 1,93% șanse să ți se facă dreptate? ” – se întreabă retoric Alexandru Tănase, în articolul publicat de Cotidianul.
Agenția IPN notează că Republica Moldova se va număra printre statele beneficiare ale programului „Scutul european pentru democrație”. Potrivit Martei Kos, care a făcut anunțul, programul are drept scop consolidarea rezilienței societății și apărarea valorilor democratice în fața manipulării informațiilor și a ingerințelor străine. Oficiala europeană a precizat că documentul intitulat „Scutul european pentru democrație” urmează să fie adoptat miercuri în cadrul ședinței Comisiei Europene. Potrivit acesteia, scopul programului este protejarea democrației atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât și în țările candidate, remarcă IPN. O ciornă a documentului obținută de Europa Liberă spune că Rusia este principala amenințare directă atât pentru țările UE, cât și pentru cele care doresc să adere. „Pe lângă războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia își intensifică și atacurile hibride, purtând un război al influenței împotriva Europei. Tacticile folosite pătrund adânc în structura societăților noastre, cu potențial de impact pe termen lung”, se arată în planul pe care Comisia Europeană urmează să-l facă public pe 12 noiembrie.
UE livrează un nou lot de asistență militară R. Moldova, în valoare de 5 milioane de euro, scrie Veridica. Armata Națională a R. Moldova a primit un nou lot de vehicule logistice din partea Uniunii Europene, în cadrul programului Instrumentul European pentru Pace (EPF), menit să sprijine modernizarea și creșterea eficienței forțelor armate ale țării, precizează publicația. Lotul, în valoare de peste 5 milioane de euro, cuprinde 66 de vehicule, inclusiv autobuze, camioane, microbuze, SUV-uri și automobile de teren, enumeră autorul articolului. Șeful adjunct al Misiunii UE în Republica Moldova, Máté Csicsai, a subliniat că asistența oferită respectă neutralitatea constituțională a țării. „Scopul nostru este să ajutăm Moldova să-și întărească abilitatea de a-și proteja cetățenii, într-un mod pașnic și responsabil”, a afirmat diplomatul european, citat de Veridica.
