Cum ne afectează rețelele de socializare sănătatea mintală și ce putem face pentru a ne proteja copiii: sfatul psihoterapeutului
Utilizarea excesivă a rețelelor de socializare poate avea un impact profund negativ asupra sănătății psihologice, avertizează psihoterapeutul Mihai Bologan. Potrivit specialistului, efectele cele mai vizibile se manifestă în rândul tinerilor și adolescenților, în special în cazul fetelor, unde presiunea socială și comparațiile constante pot duce la scăderea stimei de sine și la tulburări emoționale.
„Asta arată atât cercetările independente, cât și cele realizate de companiile care gestionează aceste platforme. Cele mai vulnerabile grupuri sunt adolescenții și tinerii, în special femeile și adolescentele. În această perioadă, starea psihologică este mai labilă, iar imaginea corporală și tendința de comparare sunt exacerbate de conținutul de pe rețelele de socializare”, a explicat Mihai Bologan, la emisiunea Zi de zi de la Radio Moldova.
Potrivit lui, printre principalele riscuri psihologice asociate cu utilizarea excesivă a rețelelor se numără stările depresive, anxietatea, scăderea imaginii de sine, dismorfia corporală, tulburările de somn și de alimentație, precum și gândurile suicidare. În cazuri mai grave, pot apărea tendințe agresive și o percepție distorsionată asupra realității.
„Se întâmplă în special în cazul persoanelor care consumă un content necalitativ care dezbină societatea sau instigă la ură. Și, per general, rețelele creează o viziune nerealistă despre lume, o viziune hiperbolizată a vieții altora, care trezește comparații nesănătoase”, a subliniat specialistul.
Semnale de alarmă
Printre primele semne care ar trebui să alerteze o persoană sau familia acesteia se numără oboseala cronică, lipsa de concentrare, senzația de pierdere a timpului și diminuarea interesului pentru activitățile din viața reală.
„Oamenii care sunt prea ancorați în rețele de socializare se trezesc că au pierdut jumătate de zi și nu au înțeles unde a plecat acel timp. Persoanele care sunt un pic pierdute în timp sau veșnic obosite, sau cu incapacitate de a se concentra, sau chiar au ticuri, de exemplu, cu mâna, de a face acel scroll, chiar dacă nu este telefonul. Persoanele care au „fidgeting”, când, de exemplu, stai cu ele la masă și caută să-și ocupe cu ceva mâinile. De obicei, sunt persoanele care au dificultăți cu rețelele de socializare”, a explicat psihoterapeutul.
Există și beneficii, chiar dacă puține
Totuși, Mihai Bologan recunoaște că rețelele de socializare pot avea și aspecte pozitive, atunci când sunt utilizate echilibrat. Acestea permit menținerea contactului cu persoane aflate la distanță și accesul rapid la informații sau evenimente.
„Putem observa ce fac cei dragi fără efortul unei întâlniri sau al unui apel. Dar aceste beneficii sunt superficiale – conexiunile autentice, emoționale, se construiesc prin contact direct, nu printr-un click”, a precizat psihoterapeutul.
Cum ne protejăm de dependența digitală
Specialistul avertizează că rețelele de socializare sunt construite intenționat pentru a menține utilizatorii cât mai mult timp online, bazându-se pe principii psihologice bine studiate.
„Există o vorbă americană: dacă nu plătești pentru un produs, înseamnă că tu ești produsul. Platformele colectează date despre comportamentele noastre pentru a livra conținut care să ne țină captivi. Sistemul este conceput să capteze atenția. De aceea, e vital să ne construim o viață plină și interesantă în afara mediului digital și să folosim rețelele doar atunci când este necesar”, a recomandat Bologan.
Psihoterapeutul a mai atras atenția că efectele rețelelor de socializare asupra copiilor și adolescenților pot fi comparate cu cele ale substanțelor care creează dependență, cum ar fi alcoolul sau nicotina.
„Din punct de vedere psihologic, utilizarea excesivă a rețelelor provoacă reacții similare cu cele din abuzul de alcool sau droguri. E paradoxal că aceste substanțe sunt interzise minorilor, dar accesul copiilor la rețelele de socializare este nelimitat. Poate ar trebui să ne gândim serios la reglementări și la implicarea părinților în supravegherea online a copiilor”, a sugerat Bologan.
El a adăugat că soluția nu este interzicerea totală, ci o implicare mai profundă a părinților în viața copiilor și oferirea unor alternative reale de petrecere a timpului liber.
Danemarca a anunțat că intenționează să interzică accesul la rețelele sociale pentru copiii cu vârsta sub 15 ani. Măsura vine în contextul îngrijorărilor tot mai mari privind impactul conținutului nociv și al practicilor comerciale agresive asupra copiilor, a transmis „The Independent”.
Noua legislație prevede, totuși, o excepție: părinții vor putea permite accesul copiilor de 13 și 14 ani, dar doar după o evaluare individuală.
Ministrul danez pentru afaceri digitale, a subliniat amploarea fenomenului, menționând că 94% dintre copiii sub 13 ani și peste jumătate dintre cei sub 10 ani dețin deja un profil pe o platformă socială, iar „timpul petrecut online reprezintă un risc prea mare pentru cei mici”.
Proiectul legislativ urmează să fie analizat în continuare, iar autoritățile daneze anunță că vor colabora cu experți, organizații și platforme digitale pentru a stabili un mecanism de aplicare eficient.
CITIȚI ȘI:
Când și cum este mai bine să facem fișa medicală pentru preșcolari. Sfatul medicului
[La cât timp schimbăm telefonul mobil. Sfatul specialistului](La cât timp schimbăm telefonul mobil. Sfatul specialistului](https://moldova1.md/p/23989/la-cat-timp-schimbam-telefonul-mobil-sfatul-specialistului)
