Revista Presei | Oprirea împrumuturilor Fondului Monetar Internațional nu afectează finanțele Republicii Moldova
De ce FMI nu a debursat ultima tranșă pentru Republica Moldova și ce spun autoritățile; firma unei deputate PAS, cu finanțări de la fugarul Ilan Șor, dar și reacția ei – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
„Ne dorim ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE.” Radio Chișinău propune declarația prim-ministrului României, Ilie Bolojan, la reuniunea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene. Ilie Bolojan a precizat că România susține procesul de extindere al Uniunii Europene, menționând că este nevoie de soluții astfel încât Republica Moldova, dar și Ucraina, să deschidă, cât mai curând posibil, clusterele din cadrul negocierilor de aderare la UE.
Oprirea împrumuturilor FMI nu afectează finanțele Republicii Moldova. Pe Europa Liberă găsiți declarația ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, care a menționat că decizia Fondului Monetar Internațional de a opri ultima tranșă de 170 de milioane de dolari dintr-un împrumut legat de reforme, nu va cauza dificultăți financiare Republicii Moldova. Potrivit lui, autoritățile folosesc în schimb fonduri dintr-un „împrumut francez” și din Planul de creștere susținut de UE. Cele 170 de milioane de dolari din ultima tranșă a împrumutului de la FMI fuseseră prevăzute ca sprijin bugetar pentru R. Moldova în anul curent.
FMI spune într-un comentariu pentru mold-street.com, referitor la motivele pentru care nu a debursat ultima tranșă din Programul ce s-a finalizat în luna octombrie. Astfel, unul din motivele invocate este că „implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”. Totodată, în răspuns se menționează că „FMI își menține angajamentul de a sprijini Moldova, inclusiv prin valorificarea sinergiilor cu Planul de Aderare la UE și de Creștere”.
Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, oferit de Uniunea Europeană sub formă de granturi și credite, vine cu promisiunea unei transformări economice profunde, dar și cu provocări majore. IPN propune opinia lectorului universitar, Dorina Roșca, care spune că succesul acestui plan depinde nu doar de resursele financiare, ci mai ales de calitatea reformelor și de capacitatea instituțiilor de a gestiona eficient banii. Potrivit expertei, Planul de Creștere este ambițios, dar și vulnerabil, având în vedere dimensiunea redusă a economiei moldovenești și limitele de implementare. Iar pentru ca rezultatele să fie durabile, este esențială menținerea unui echilibru între investițiile în infrastructură, educație și mediul de afaceri, a mai spus Dorina Roșca.
Numele actualei deputate PAS din Autonomia Găgăuză, Maria Acbaș, apare într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate. Firma pe care o administra Acbaș s-ar număra printre agenții economici care ar fi primit finanțării de la Ilan Șor, scrie agora.md. Potrivit raportului, o firmă administrată de Acbaș ar fi beneficiat de transferuri în valoare de aproape 20 de mii de euro, bani proveniți prin intermediul cetățeanului Shved Igal, un om de afaceri rus-israelian indicat de SIS ca fiind interpus în schema de finanțare a proiectelor politice și economice promovate de grupul Șor. De cealaltă parte, deputata afirmă că ar fi victima unei înșelătorii și neagă că ar fi primit bani de la Șor. De fapt, firma sa ar fi aplicat pentru despăgubiri din cauza secetei, inițiativă a Comitetului Executiv al Găgăuziei. Mai mult, Acbaș spune că nu ar fi cheltuit banii și că ar fi depus mărturii la CNA.
Deschide.md scrie că deputata Maria Acbaș renunță la mandat, la fel ca și alți patru legislatori din PAS. Este vorba de Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel. Viorel Bostan a decis să renunțe la fotoliu în favoarea funcției de rector al Universității Tehnice din Moldova. Iar Constantin Cheianu, invocă motive de sănătate.
Directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Vasile Popa a fost eliberat din funcție pentru că mai mulți angajați ai structurii ar fi implicați în dosarul TUX, titrează Pro TV, care face trimitere la surse. Tot din acest motiv ar fi fost eliberat și adjunctul său, Vitalie Lupașcu. Întrebat de jurnaliști despre motivele plecării, Vasile Popa a spus că decizia de a demisiona a fost una personală și voluntară. Totodată, el nu a exclus că angajați ai structurii ar fi implicați în schema criminală. Ministra de Interne a confirmat că angajați ai SPPS și ai Ministerului de Interne figurează în dosarul TUX, dar nu a oferit mai multe detalii.
Criza politică din autonomia găgăuză se adâncește pe fundalul expirării, pe 12 noiembrie, a mandatului actualei componențe a Adunării Populare de la Comrat și în lipsa unui cadru legal clar pentru organizarea alegerilor. Moldova 1 scrie că potrivit legislației, scrutinul ar fi trebuit să aibă loc în prima duminică după expirarea mandatului AP, adică pe 16 noiembrie 2025. Totuși, dizolvarea în 2023 a Comisiei Electorale a Găgăuziei a blocat procesul electoral, lăsând regiunea într-un așa-numit „vid constituțional”. Subiectul a fost discutat la ședința din 12 noiembrie a Adunării Populare, deși nu figura pe ordinea de zi.
Trei martori ai apărării în dosarul fostului primar de Boldurești, învinuit că ar fi accidentat mortal un copil, au fost aduși forțat în fața instanței de judecată. Ziarul de Gardă propune un articol la subiect în care scrie că martorii, colaboratori ai Inspectoratului de Poliție Nisporeni s-au arătat indignați de faptul că au fost aduși silit în fața instanței, în condițiile în care, anterior, nici nu ar fi fost anunțați că trebuie să se prezinte la judecătorie, să dea mărturii. Se întâmplă după ce, la ședințele anterioare, inculpatul Nicanor Ciochină, cel responsabil de prezența martorilor apărării în judecată, a declarat că și-a anunțat martorii, dar ei nu pot veni, căci cineva nu le-ar permite. Dorin Podlisnic, avocatul părții vătămate Raisa Ciurel, mama lui Mihai, băiatul ucis în urma accidentului rutier, a vorbit despre „tergiversarea intenționată a procesului judiciar”. Mai multe detalii, vedeți în articol.
Arhiepiscopul de Ungheni și Nisporeni, Petru a solicitat eliberarea sa din funcția de chiriarh al Eparhiei de Ungheni și Nisporeni, invocând probleme de sănătate. TVR Moldova scrie că Mitropolitul Vladimir a luat act de solicitarea ierarhului, dar pe moment nu a fost luată nicio decizie cu privire la desemnarea unui alt ierarh. Mitropolia Basarabiei a calificat cererea lui Petru Musteață drept un fapt care confirmă „starea de dezbinare și tulburare internă în care s-a ajuns, prin abuzuri, amenințări și propaganda”. Atât instalarea lui Petru Musteață în fruntea Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, cât și păstoria sa în această eparhie a fost însoțită de scandaluri răsunătoare, care au afectat imaginea Mitropoliei Moldovei, mai scrie în articol.
Trenul Chișinău-Iași nu va mai circula în fiecare zi. Mulți pasageri fac cale întoarsă de la gară, titrează Jurnal.md. Fără un anunț sau comunicat oficial, administrația Căii Ferate din Moldova a suspendat subit multe dintre cursele Chișinău-Iași. Mai exact, trenul pe această rută nu va mai circula în fiecare zi, ci doar la final de săptămână - vineri, sâmbătă și duminică. Directorul adjunct al CFM, Constantin Pavlov, a spus că măsura este una temporară.
