Revista Presei // Ministrul Energiei: Linia independenței Vulcănești-Chișinău ar putea fi funcțională la începutul lunii ianuarie 2026
Preluarea, de către stat, a terminalului petrolier de la Aeroport; demisia președintelui Adunării Populare din Autonomia Găgăuză și posibilitatea de resetare a dialogului cu autoritățile centrale de la Chișinău – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Statul a preluat de la Lukoil terminalul petrolier de la Aeroport. Pe mold-street.com vedeți declarația ministrului Energiei, Dorin Junghietu, care a menționat că a fost încheiat un contract de comodat cu Lukoil "pentru preluarea în administrare a activelor de la Aeroport, cu titlu gratuit, iar pe parcursul zilei de 13 noiembrie s-a realizat procesul de primire-predare a bunurilor". Contractul de comodat permite asigurarea furnizării de kerosen și reprezintă o soluție de urgență pentru a asigura stabilitatea aprovizionării aeronavelor, în contextul riscului ca, din 21 noiembrie, compania Lukoil să fie în incapacitate de furnizare și operare, a mai spus ministrul Energiei. Totodată, el menționează că s-a negociat cu o companie românească vânzarea de combustibil către Aeroport pentru perioada imediat următoare.
La fel, ministrul Energiei, Dorin Junghietu a vorbit despre lucrările de construcție a liniei de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău. Potrivit lui, titrează Moldpres, acestea se preconizează a fi încheiate la sfârșitul lunii noiembrie, astfel ca la finele lunii decembrie-începutul lunii ianuarie 2026, această linie să fie dată în exploatare. El a menționat că în ultima perioadă, din cauza ploilor, lucrările de construcție au avut un ritm mai scăzut. La fel, Junghietu a precizat că după finalizarea lucrărilor de construcție va urma o etapă de testare, care ar putea dura, în funcție de condițiile meteo, până la o lună. Referindu-se la linia de interconectare Bălți-Suceava, ministrul a comunicat că în urma licitației au fost primite șase oferte, ce urmează a fi examinate.
Președintele Adunării Populare din Găgăuzia, Dmitri Constantinov, și-a anunțat demisia. Deschide.md scrie că acesta a decis să plece din funcție benevol și a respins informația, precum că ar fi fost influențat de cineva. „Pur și simplu am decis să mă ocup de sănătatea mea”, a declarat el. Dmitri Constantinov are 72 de ani și deține funcția de președinte al APG din februarie 2022. După alegerile bașcanului Găgăuziei din 2023, Constantinov și un grup de deputați afiliați acestuia au bătut palma cu gruparea „ȘOR”, asigurându-i condamnatului fugar majoritate în cadrul forului din autonomie, mai scrie publicația.
Moldova 1 a consultat opinia jurnalistului Mihail Sirkeli care a menționat că actuala criză politică din UTA Găgăuzia este generată de deciziile luate de fostul președinte al Adunării Populare, Dmitri Constantinov, în colaborare cu gruparea criminală condusă de Ilan Șor, decizii care au blocat dialogul cu autoritățile centrale de la Chișinău. În opinia lui, resetarea politică este inevitabilă și a pledat pentru revizuirea rolului autonomiei, după organizarea unor alegeri democratice pentru Adunarea Populară. Referitor la organizarea scrutinului, Sirkeli anticipează că decizia de desființare a Comisiei Electorale locale va fi anulată de Curtea Supremă de Justiție, permițând astfel unei instituții funcționale să gestioneze alegerile pentru Adunarea Populară.
Prim-ministrul Alexandru Munteanu va efectua o vizită oficială la Bruxelles, în perioada 17-18 noiembrie. Moldpres scrie că agenda vizitei va include întrevederi cu Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, cu Președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, dar și cu Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos. Discuțiile se vor axa pe agenda de reforme și acțiunile necesare pentru avansarea Republicii Moldova în parcursul său european.
Comisia Europeană colaborează îndeaproape cu FMI și susține continuarea dialogului dintre FMI și Moldova. Jurnal.md propune reacția Comisiei Europene la blocarea tranșei FMI. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Markus Lammert a menționat că deși Facilitatea pentru Reforme și Creștere a Moldovei este condiționată de politici macroeconomice și de finanțe publice solide, ea nu este condiționată de existența unui program FMI.
Preluarea Președinției Consiliului Europei, „ne va prinde bine și în cadrul UE”. Pe Moldova 1 vedeți comentariul experților după ce Republica Moldova a preluat, pentru a doua oară, Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei – instituția care reunește 46 de state și promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întregul continent european. Expertul în politică externă Grigore Guzun a menționat că este o oportunitate diplomatică și politică foarte importantă, iar experiența acumulată în astfel de formate este utilă și în perspectiva aderării la Uniunea Europeană.
Republica Moldova a început deja „o integrare europeană graduală”. Pe TV8 găsiți declarația secretarei de stat pentru Afaceri Europene a Portugaliei, aflată într-o vizită la Chișinău. Ines Domingos a subliniat că experiența Portugaliei în aderarea la UE poate fi un model pentru Republica Moldova. Domingos a mai spus că Portugalia vrea să susțină Republica Moldova în aspirațiile de a deveni stat membru al UE și va oferi un sprijin foarte puternic.
Republica Moldova exportă mai puțin grâu față de anii trecuți, titrează TVR Moldova. Totodată, și prețurile au scăzut în comparație cu perioadele anterioare. Ministrul Agriculturii, Ludmila Catlabuga, susține că aceste lucruri sunt influențate de calitatea slabă a recoltei, dar și a standardelor ridicate impuse de piețele externe. În acest context, experții avertizează că, pentru a rămâne competitivi, fermierii trebuie să investească în calitate. Republica Moldova exportă grâu în România, Italia, Grecia, Liban, Elveția și Turcia.
Autorii de manuale de matematică din Moldova s-au arătat ofensați de declarația ministrului Educației, Dan Perciun, care a spus că „sunt discipline la care nu putem face manuale”, referindu-se la cele de matematică, ce ar urma să fie înlocuite cu cărți cumpărate din Estonia și traduse în română. Europa Liberă a discutat cu unul dintre autorii manualelor – dr. Ion Achiri, conferențiar universitar la Institutul de Științe ale Educației. În opinia lui, rezultatele elevilor la diverse olimpiade internaționale, inclusiv la matematică, sunt bune și manualele au contribuit la acest lucru. Profesorul a explicat că, atunci când lucrează asupra unui manual, autorii iau ca bază curriculum național. Pe de altă parte, el recunoaște că manualele autohtone de matematică sunt cam „triste” și nu îi atrag pe elevi și asta pentru că, potrivit lui, autoritățile alocă sume prea mici pentru realizarea lor. De ce anume disciplina de matematică este vizată de minister și comentariilor profesorilor, citiți în articol.
