Revista presei internaționale | Franța consolidează apărarea Ucrainei; UE actualizează regimul fără vize
Presa internațională semnalează tensiuni și negocieri cruciale în Europa și Ucraina, pe fondul planurilor Franței de a întări forțele aeriene ucrainene și al dezbaterilor privind finanțarea acestora prin active rusești înghețate sau alte mecanisme UE. Publicațiile străine urmăresc totodată consolidarea capacității de descurajare a Poloniei și NATO în fața actelor de sabotaj și atacurilor cibernetice, precum și avertismentele privind războiul hibrid desfășurat de Rusia în Europa.
Franța promovează un plan pe zece ani pentru întărirea forțelor aeriene ale Ucrainei, care ar include producția de avioane Rafale și sisteme antirachetă Samp/T, însă rămâne neclar cine va finanța proiectul, semnalează The Wall Street Journal. Publicația subliniază că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat ieri, la Paris, un acord privind achiziția de armament francez, inclusiv 100 de avioane de luptă franceze Rafale și până la 150 de aeronave suedeze Gripen, ceea ce ar putea transforma Ucraina în statul cu cel mai mare parc de avioane din Europa după Rusia. Analiștii intervievați de The Wall Street Journal se îndoiesc însă că Ucraina, Franța sau Uniunea Europeană pot acoperi costurile. În acest context, Parisul cere o strategie europeană de finanțare, în condițiile în care folosirea activelor rusești înghețate rămâne un subiect pe care statele UE nu îl agreează unanim, relevă The Wall Street Journal.
Și The New York Times notează că Uniunea Europeană încă nu reușește să ajungă la un compromis privind folosirea activelor rusești înghețate ca garanție pentru un împrumut destinat Ucrainei. Ziarul precizează că Belgia, care deține majoritatea activelor rusești, blochează în continuare planul de teamă unor procese sau cereri de despăgubire din partea Moscovei. Bruxelles-ul propune alternative precum emiterea de obligațiuni comune sau granturi directe, dar ambele variante sunt costisitoare și dificil de acceptat pentru statele membre, remarcă The New York Times. Din acest motiv, mulți oficiali europeni consideră că, în ciuda riscurilor, folosirea activelor rusești rămâne cea mai viabilă opțiune. Negocierile vor continua în următoarele săptămâni, în condițiile în care unele state refuză să ofere garanțiile cerute de Belgia, mai scrie The New York Times.
Bloomberg dezvăluie detalii ale proiectului propus de Comisia Europeană, care ar putea fi aplicat dacă statele membre nu aprobă utilizarea activelor rusești înghețate. Conform surselor agenției de presă, executivul de la Bruxelles propune finanțarea Ucrainei printr-un grant de cel puțin 90 de miliarde de euro sau printr-un împrumut garantat de datoria comună a UE. Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a prezentat liderilor europeni trei opțiuni: granturi directe, împrumuturi comune sau garantarea unui credit prin activele rusești blocate, precizează Bloomberg. Potrivit documentului la care face referire agenția de presă, Ucraina va avea nevoie de 70 de miliarde de euro în 2026 și de 64 de miliarde în 2027, dintre care peste 50 de miliarde doar pentru apărare. Comisia subliniază că Ucraina ar urma să ramburseze împrumuturile doar dacă Rusia va accepta să plătească despăgubiri, conchide Bloomberg.
Polonia se află într-o „situație premergătoare războiului”, după tot mai multe acte de sabotaj și atacuri cibernetice menite să slăbească încrederea în instituțiile statului, a avertizat șeful Statului Major polonez, generalul Wiesław Kukuła citat Rzeczpospolita. Potrivit publicației, generalul a indicat drept exemplu incidentul feroviar din zona Życzyn, unde autoritățile au descoperit duminică secțiuni de șină intenționat deteriorate pe o rută folosită pentru transportul armamentului către Ucraina. Astfel de acțiuni sunt specifice unui război hibrid, iar Polonia și NATO trebuie să-și consolideze hotărât capacitatea de descurajare, a afirmat șeful Statului Major polonez citat Rzeczpospolita.
Rusia desfășoară deja o formă de război hibrid împotriva Europei, avertizează citat de Unian analistul militar Ivan Stupak, fost ofițer al serviciilor de securitate din Ucraina. El susține că Moscova aplică o strategie bazată pe atragerea treptată și discretă a adversarului în conflict. Potrivit lui Stupak, ceea ce se întâmplă acum în Europa reprezintă pentru Rusia o formă de război, chiar dacă nu implică bombardamente sau atacuri clasice. În acest context, el a amintit avertismentul ministrului german al apărării, Boris Pistorius, conform căruia Rusia și-ar putea reface suficient armata pentru a ataca un stat estic al NATO înainte de 2029.
Newsweek apreciază că sancțiunile americane și atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești pot diminua semnificativ veniturile energetice ale Rusiei. Publicația comentează avertismentul președintelui american Donald Trump adresat țărilor care continuă să facă afaceri cu Rusia cărora le-a transmis să se pregătească pentru sancțiuni dure, scopul fiind slăbirea Rusiei ca putere petrolieră. Newsweek amintește că recent, SUA au impus sancțiuni împotriva marilor companii petroliere ruse Rosneft și Lukoil, ceea ce a determinat companiile de stat chineze să renunțe la achizițiile de petrol rusesc, iar India nu a plasat comenzi pentru decembrie. Proiectul de lege susținut de senatorul republican Lindsey Graham ar putea impune tarife de până la 500% pentru importurile din țările care cumpără petrol rusesc, vizând în special China și India, notează Newsweek.
Președintele american Donald Trump este gata să semneze proiectul de lege privind noi sancțiuni împotriva Rusiei, cu condiția ca documentul să-i garanteze dreptul de decizie finală asupra oricăror măsuri restrictive, a declarat un oficial de la Casa Albă pentru Reuters. Agenția de presă amintește că Trump a semnalat că aprobă eforturile republicanilor pentru sancțiuni împotriva țărilor care fac afaceri cu Rusia și a sugerat includerea Iranului în pachet. Proiectul este susținut de senatorul Lindsey Graham și congresmanul Brian Fitzpatrick și ar putea debloca votarea în Congres, scrie Reuters. Oficialii de la Casa Albă intervievați de agenția de presă subliniază că semnătura președintelui american va depinde de formularea finală a documentului.
În Slovacia, zeci de mii de oameni au protestat luni, 17 noiembrie, față de politica premierului Robert Fico și a poziției sale pro-ruse, transmite Associated Press. Manifestațiile au avut loc de Ziua Revoluției de Catifea din 1989 și s-au desfășurat în mai multe orașe, protestatarii scandând „Jos Fico” și „Vrem schimbare”, scrie agenția de presă. Criticat de mult timp pentru politica sa, Fico a anulat recent sărbătoarea națională dedicată revoluției, ceea ce a stârnit nemulțumirea opoziției, explică Associated Press cauzele izbucnirii protestelor. Ultimele sondaje arată că încrederea în membrii cabinetului premierului slovac Robert Fico scade permanent din cauza politicilor populiste ale acestuia, relevă Associated Press.
Consiliul UE a aprobat la 17 noiembrie actualizarea mecanismului de suspendare a regimului fără vize pentru cetățenii țărilor terțe care pot călători în zona Schengen fără viză, informează Eurointegration. Potrivit publicației, noile reguli permit UE să reacționeze mai rapid când regimul fără vize este abuzat sau contrar intereselor blocului, permițând suspendarea sau anularea acestuia pentru țările care încalcă politica de viză a UE sau oferă cetățenie prin programe de investiții. Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica direct statelor membre, conchide Eurointegration.
Ministrul britanic de Interne, Shabana Mahmood, a anunțat măsuri pentru înăsprirea politicii de acordare a azilului, menite să limiteze migrația ilegală, inclusiv creșterea perioadei până la rezidență permanentă de la 5 la 20 de ani, relatează The Guardian. Guvernul a amenințat că va suspenda acordarea vizelor pentru cetățenii Angolei, Namibiei și Republicii Democrate Congo dacă aceste țări nu vor accepta returnarea migranților ilegali și a infractorilor, detaliază publicația britanică. Mahmood a anunțat și revizuirea aplicării articolelor 8 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a preveni abuzurile în obținerea statutului legal, notează ziarul. Problema imigrației a devenit centrală în politica britanică, influențând sprijinul pentru partidele de dreapta și poziția premierului Keir Starmer, conchide The Guardian.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care sprijină planul de pace al președintelui SUA, Donald Trump, ce prevede desfășurarea unui contingent internațional în Fâșia Gaza pentru demilitarizarea zonei și crearea unor organe de guvernare tranzitorii, relatează BBC. Din cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate al ONU, 13, inclusiv Marea Britanie și Franța, au votat pentru, în timp ce Rusia și China s-au abținut, fără a folosi dreptul de veto, subliniază BBC. Hamas a respins rezoluția, considerând că impune un control internațional care îi încalcă drepturile și transformă forțele internaționale în una dintre părțile conflictului, remarcă serviciul britanic de presă. Rezoluția prevede și crearea unei noi poliții palestiniene, protejarea civililor, facilitarea livrării ajutorului umanitar și un mecanism de finanțare pentru reconstrucția Fâșiei Gaza sub garanția Băncii Mondiale, relevă BBC.
