Revista presei internaționale | Planul ruso-american de pace presupune capitularea Ucrainei; UE pregătește un „Schengen Militar”
Presa internațională semnalează amplificarea tensiunilor legate de noul plan de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite și Rusia, care provoacă neliniște la Kiev și dezbateri aprinse în capitalele occidentale. Publicațiile străine relatează că Europa își intensifică în paralel sprijinul militar pentru Ucraina și adoptă măsuri ferme pentru a combate amenințările hibride și a consolida apărarea continentului.
Statele Unite au propus un nou plan de pace pentru Ucraina, elaborat cu participarea emisarului Casei Albe Steven Witkoff și celui de la Kremlin Kirill Dmitriev, informează Axios. Potrivit surselor publicației, planul prevede concesii semnificative din partea Ucrainei, care ar trebui să cedeze întregul teritoriu al regiunilor Donețk și Luhansk și să își reducă armata la jumătate. Surse diplomatice citate de Axios dezvăluie că planul cere retragerea trupelor ucrainene din estul Donbasului, care ar urma să devină zonă demilitarizată. În schimb, Rusia ar urma să înghețe linia frontului în sud și ar putea întoarce unele teritorii în urma negocierilor de pace, remarcă sursele. Planul prevede ca SUA și alte țări să recunoască Crimeea și Donbasul drept teritorii rusești, iar Ucraina să declare limba rusă drept limbă de stat și să elimine restricțiile asupra Bisericii Ortodoxe Ruse, mai spun diplomații intervievați de Axios.
Financial Times scrie la rândul său că planul ruso-american ar urma să interzică Ucrainei să dețină anumite tipuri de armament, iar livrările de rachete occidentale cu rază lungă ar trebui oprite. Propunerea reprezintă o listă de cerințe maximaliste ale Kremlinului și este echivalentă cu o capitulare a Ucrainei, constată Financial Times. Potrivit ziarului britanic, oficialii americani cred că Ucraina ar trebui să accepte cedarea Donbasului, deoarece oricum îl va pierde, în timp ce autoritățile de la Kiev consideră planul inacceptabil fără modificări majore. Emisarul american Steven Witkoff urma să abordeze prevederile planului ieri la Ankara cu președintele ucrainean, însă Volodimir Zelenski a anulat negocierile, dorind mai întâi să se consulte cu liderii europeni, scrie Financial Times. Zelenski a adus la Ankara propriul plan de pace, asupra căruia a convenit cu statele membre ale UE, pe care „Rusia nu îl va accepta niciodată”, precum a declarat un oficial american pentru Financial Times.
Agențiile internaționale de presă scot în evidență mesajul secretarului de stat american Marco Rubio, transmis pe rețeaua X, în care afirmă că, pentru a încheia războiul ruso-ucrainean, ambele părți trebuie să accepte „concesii”. Marco Rubio a subliniat că este nevoie de un schimb larg de idei serioase și realiste pentru a atinge o pace durabilă, scrie Reuters. Rubio a precizat, citat de aceeași sursă, că SUA dezvoltă și vor continua să dezvolte o listă de propuneri bazate pe sugestiile ambelor părți ale conflictului. Scopul este de a identifica soluții care să permită încheierea acestui război complex și sângeros, a mai spus Rubio, citat de Reuters.
Ucraina ar putea primi garanții de securitate din partea SUA în schimbul unor concesii privind propriul potențial militar, însă la Kiev astfel de cerințe sunt considerate toxice, comentează analiștii intervievați de The Telegraph. Aceștia subliniază că includerea Ucrainei sub umbrela de securitate a Statelor Unite s-ar deosebi de oferirea unei perspective de aderare la NATO, soluție pe care administrațiile americane au evitat-o timp de două decenii, temându-se că ar provoca Rusia. Unele state membre ale NATO s-ar putea opune garanțiilor de securitate americane, îngrijorate că Trump și eventualii săi succesori le-ar putea cere sprijin militar în cazul unei noi escaladări, remarcă The Telegraph. Rămâne neclar dacă aceste garanții ar avea efect și dacă Statele Unite ar putea asigura respectarea lor, conchide publicația.
Membrii Congresului, inclusiv „prieteni ai Ucrainei”, nu știau nimic despre noul plan de pace pe care echipa lui Trump îl dezvoltase în consultări cu Rusia până la apariția informațiilor în presă, relatează The Hill. Senatorul Lindsey Graham a declarat că nu cunoștea detalii despre plan, dar a subliniat că niciun plan nu va funcționa fără sprijin militar substanțial din partea SUA și măsuri care să afecteze capacitatea Rusiei de a finanța războiul, remarcă publicația. The Hill scrie și despre alți senatori republicani care au afirmat că nu le sunt cunoscute detaliile planului, unii dintre ei comparându-l cu „conspirația de la München” din 1938. Însuși Graham a spus că scurgerea de informații ar putea impulsiona adoptarea unui proiect bipartizan privind sancțiuni secundare împotriva celor care fac comerț activ cu Rusia, scrie The Hill. Potrivit surselor publicației, Trump ar fi dat săptămâna trecută undă verde pentru începerea examinării proiectului propus de Graham și de democratul Richard Blumenthal.
Între timp, cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Ucraina va primi rachete cu rază lungă de acțiune, confirmând colaborarea intensă dintre Berlin și Kiev asupra acestor proiecte, transmite Anadolu Ajansi. El nu a oferit detalii privind numărul rachetelor sau calendarul livrărilor și a evitat subiectul refuzului anterior al Germaniei de a furniza rachete Taurus, remarcă agenția de presă. Merz a explicat că Germania nu va mai discuta public detalii ale sprijinului militar pentru a menține o anumită ambiguitate în fața Rusiei și a subliniat că Berlinul va continua să ajute Kievul, iar dacă va fi necesar, va sprijini chiar producția acestor sisteme pe teritoriul ucrainean, conchide Anadolu Ajansi.
Autoritățile poloneze au anunțat primele rețineri în cadrul anchetei privind sabotajele comise pe calea ferată dintre Varșovia și Lublin, desfășurând operațiuni intense de securitate și analiză a probelor, relatează Eurointegration. Potrivit publicației, au fost reținute mai multe persoane, iar anchetatorii le stabilesc rolul în presupusul act terorist. Anterior, presa a relatat că patru cetățeni ucraineni ar fi ajutat doi complici ai serviciilor speciale ruse, considerați responsabili de sabotaje și care au părăsit Polonia după comiterea lor. Linia ferată vizată are o importanță strategică pentru sprijinul acordat Ucrainei, ceea ce a determinat reacții ferme din partea Varșoviei, inclusiv închiderea consulatului rus din Gdańsk, amintește Eurointegration.
Polonia a anunțat desfășurarea a 10.000 de militari în cadrul operațiunii „Orizont” pentru a proteja infrastructura critică și a preveni eventuale acte de sabotaj, relatează Militarnyi cu referire la declarațiile ministrului Apărării de la Varșovia, Władysław Kosiniak-Kamysz. Forțele militare vor acționa împreună cu unități ale ministerului de interne și cu administrația poloneză, incluzând trupe operaționale și teritoriale, precizează publicația ucraineană. Operațiunea utilizează atât efective umane, cât și tehnică militară, sisteme mobile de securitate și echipamente de supraveghere bazate pe inteligență artificială, detaliază Militarnyi. Măsura vine ca răspuns la creșterea activității de sabotaj a serviciilor străine în Europa și urmărește creșterea rezilienței statului și siguranței populației, explică publicația.
Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri menite să îmbunătățească mobilitatea militară în Europa și să modernizeze apărarea comună, propunând crearea unui „Schengen Militar” pentru deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor, informează The Guardian. Potrivit publicației, pachetul prevede eliminarea barierelor administrative, introducerea unei proceduri unice de autorizare pentru toate statele membre și acces prioritizat la infrastructura de transport. Sunt incluse și măsuri pentru îmbunătățirea logisticii, coordonării și cooperării cu NATO, astfel încât mobilitatea militară să devină mai eficientă, notează The Guardian.
Președintele consiliului director al Airbus, René Obermann, a propus la Conferința de Securitate de la Berlin ca statele europene să ia în considerare amplasarea de arme nucleare tactice pentru a descuraja Rusia, relatează The Moscow Times. Publicația notează că Obermann a invocat amenințarea rachetelor rusești Iskander din Kaliningrad și Belarus, subliniind că Europa trebuie să răspundă unitar la existența celor peste 500 de focoase nucleare tactice rusești din regiune. Obermann consideră că Germania, Franța, Marea Britanie și alte state ar trebui să elaboreze un program comun, în etape, de descurajare nucleară, care să includă și capacități tactice. Europa nu trebuie să se concentreze exclusiv pe forțele strategice, ignorând potențialul tactic semnificativ al Rusiei, a adăugat președintele consiliului director al Airbus, citat de The Moscow Times.
În același context, Politico amintește că Franța deține aproximativ 290 de focoase nucleare, iar Marea Britanie în jur de 225, însă ambele țări dispun doar de arme strategice și nu au focoase tactice. Publicația atrage atenția că nu există o doctrină europeană unitară privind utilizarea sau reacția la un atac nuclear limitat. Germania participă la programul NATO de partajare nucleară, dar nu are un arsenal propriu. În schimb, Rusia deține aproximativ 5.580 de focoase nucleare, reprezentând cel mai mare stoc din lume, remarcă Politico.
