Muncă „invizibilă”: îngrijitorii cer să le fie recunoscut și remunerat efortul
Republica Moldova a făcut pași importanți în extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și în consolidarea protecției sociale a persoanelor vulnerabile. Totuși, mai este mult de lucru. Astăzi, aceste responsabilități le revin în principal femeilor din familie, care sunt nevoite să renunțe la activitatea lor profesională. Declarațiile au fost făcute la conferința „Îngrijire și sprijin pentru toți: Realizarea drepturilor omului pentru toți cei care oferă și primesc îngrijire și sprijin”, desfășurată pe 20 noiembrie la Chișinău.
Deputata Ludmila Adamciuc, mama unui copil diagnosticat cu sindromul Down, a spus că îngrijitorii, indiferent dacă sunt profesioniști sau membri de familie, au nevoie să le fie recunoscută munca și să beneficieze de sprijin instituțional.
„Cazul meu este fericit, însă foarte multe femei rămân singure atunci când se naște un copil cu dizabilitate. Rata bărbaților care pleacă din familii este foarte mare. Și atunci femeia rămâne cu copilul, față în față cu dizabilitatea lui. În Republica Moldova, această povară este purtată adesea de femeie, o muncă invizibilă, necontabilizată și prea rar recunoscută, dar absolut fundamentală pentru bunăstarea societății”, a mai spus parlamentara.
La același eveniment, Dominika Stojanoska, reprezentanta UN Women Moldova, a specificat că serviciile de îngrijire sunt „un pilon care contribuie direct la dezvoltarea economică a țării, la bunăstarea oamenilor”. Și este necesar să fie asigurată o viață decentă pentru cei care oferă acest sprijin și pentru cei care beneficiază de el.
Șefa Direcției politici de asigurare a egalității de gen din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Aurelia Bulat, a declarat că persoanele implicate în îngrijirea celor apropiați trebuie să beneficieze de oportunitatea de a-și continua activitatea profesională. Sunt necesare modificări în Codul muncii, care să prevadă munca la distanță, programe flexibile de angajare și ore suplimentare de concediu.
„Atunci când vorbim că noi, ca stat, am asigurat îngrijirea persoanelor cu dizabilități severe și îngrijitorul este remunerat, mai avem de lucru și ne întrebăm ce facem cu cei cu grad de dizabilitate medie sau accentuată, dar care din anumite considerente nu-și pot exercita activitatea”, a menționat reprezentata ministerului.
Aurelia Bulat a evidențiat necesitatea adaptării infrastructurii și asigurării unui acces mai larg în instituțiile de educație timpurie: creșe, grădinițe, servicii alternative.
„Încă o problemă pe care trebuie să o rezolvăm este ce facem cu copiii din clasa întâi, când programul de învățământ este foarte scurt”, a subliniat Bulat.
Aliona Crețu, o altă șefă de direcție de la minister, a reiterat obiectivul ambițios de a crește cu 5.000 numărul de copii încadrați în serviciile de creșă până la finele anului 2027, în comparație cu anul 2024.
În iunie 2026, Biroul Național de Statistică va oferi date actualizate privind persoanele implicate în activități de îngrijire neremunerată. Directoarea generală adjunctă a instituției, Aurelia Spătaru, a precizat că rezultatele vor fi pe grupe de vârste, sexe, regiuni, cu dezagregări privind statutul de sănătate.
CITIȚI ȘI:
