Revista presei | Relațiile diplomatice dintre R. Moldova și Federația Rusă se află la un nivel minim; Accidentele la locul de muncă, frecvente în RM
Presa națională urmărește evoluția relațiilor diplomatice dintre RM și Federația Rusă, în contextul războiului de agresiune dus de Moscova în țara vecină. Din presă mai aflăm că miercuri, în parlament sunt programate audieri în cazul contrabandei cu muniții militare la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița, din 20 noiembrie. În atenția mass-media sunt și accidentele la locul de muncă, o problemă care persistă în RM.
„Stabilitatea Europei depinde de garantarea independenței și securității Ucrainei”, titrează Radio Chișinău, citând declarația președintei Maia Sandu, publicată în contextul planului de pace propus de Statele Unite. Șefa statului a subliniat că unitatea și determinarea tuturor partenerilor Ucrainei sunt esențiale pentru obținerea unei păci durabile, notează sursa citată.
TV8 constată că relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Federația Rusă se află la un nivel minim, limitate aproape exclusiv la contactele necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni aflați pe teritoriul rus. În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, ministrul de Externe, Mihai Popșoi a subliniat că RM își dorește relații bune cu toate statele, inclusiv cu Rusia. „Totuși, în circumstanțele actuale, nu poți ignora o realitate cruntă, o realitate în care un stat agresează un alt stat suveran, într-un mod barbar, un război de o intensitate care nu s-a mai întâmplat în Europa de la cel de-al doilea război mondial”, a menționat șeful diplomației de la Chișinău, citat de TV8.
Iar Jurnal.md scrie în context că soarta Centrului Cultural Rus din Chișinău, va fi decisă săptămâna următoare, deputații urmând să examineze în lectură finală denunțarea Acordului.
Planul național de reziliență, elaborarea căruia a fost anunțată de președinta Maia Sandu, urmează să decurgă, ca „un fel de sinteză, de concluzie, din cele întâmplate până acum cu Republica Moldova în războiul hibrid”, afirmă în podcastul „Dincolo de Știri” de la Europa Liberă analistul politic Nicolae Negru. Remarcând că instituțiile statului „au învățat” pe parcurs, „încet-încet”, cum să opună rezistență atacurilor, deși „inițial nu-și îndeplineau funcțiile”, comentatorul notează că planul ar urma să includă și ajustarea legislației care „rămâne oarecum în urma improvizațiilor din partea Rusiei”. Potrivit lui Nicolae Negru, este evident că „se cer anumite reguli comune” la scară europeană, și că inclusiv „Europa trebuie să se adapteze la acest război hibrid purtat împotriva ei”.
Ziarul de Gardă publică un interviu cu Christian Spahr, expert european în comunicare, care a remarcat că „R. Moldova și Ucraina, au o experiență deosebită cu acest fenomen al dezinformării, iar statele UE pot învăța de la ele”. Având o experiență de peste 20 de ani în domeniul comunicării, Christian Spahr a menționat că pentru a menține drumul european al țării, R. Moldova are nevoie de media independente puternice, o comunicare guvernamentală coerentă și o populație pregătită să recunoască dezinformarea.
Tot ZdG scrie că pentru ziua de miercuri, 26 noiembrie, în parlament sunt programate audieri în cazul contrabandei cu muniții militare la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița, pe 20 noiembrie. MAI, SIS și Serviciul Vamal, vor fi chemați în fața Comisiei pentru securitate națională, precizează publicația. Deputații solicită explicații privind circumstanțele operațiunii, responsabilii instituționali și măsurile întreprinse după descoperirea încărcăturii militare. Pe lângă cazul de contrabandă cu muniții, comisia va examina creșterea consumului și traficului de droguri în R. Moldova, observă ZdG.
Un nou pachet de debirocratizare în domeniul educației va fi prezentat de autorități până la finalul lunii decembrie, transmite MOLDPRES. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a îndemnat lucrătorii din sistem să vină cu propuneri, atrage atenția agenția de presă. Moldpres amintește că primul pachet de măsuri de debirocratizare în educație a fost lansat în 2024. Acesta a prevăzut instituirea unui moratoriu asupra controalelor externe în școli și grădinițe, iar procesul de evaluare externă pentru învățământul general a fost suspendat. Totodată, au fost excluse sau simplificate cinci modele de rapoarte; zece registre de evidență și trei dosare de evidență a dovezilor au fost eliminate.
Iar Moldova 1 semnalează că accidentele de muncă rămân o problemă gravă. Doar în primele nouă luni ale anului 2025 au fost raportate peste 500 de incidente. Cele mai multe tragedii au avut loc în construcții, transporturi, agricultură și comerț – domenii unde efortul fizic intens și nerespectarea regulilor de securitate amplifică riscurile, observă sursa citată. Tot Moldova 1 atrage atenția că sectorul construcțiilor rămâne cel mai periculos. În 2024, 28 de persoane au fost implicate în accidente grave, iar 17 au murit, cele mai multe de la înălțime. Raportat la numărul total de salariați, Republica Moldova înregistrează de peste două ori mai multe accidente letale decât media UE, comentează postul public de televiziune.
Mai multe instituții de presă transmit între timp că duminică dimineață un microbuz cu 18 pasageri din R. Moldova a fost cuprins de flăcări în mers, în județul Bacău, România. Toți pasagerii au reușit să se autoevacueze la timp, fără a suferi leziuni, la fața locului intervenind echipaje pentru lichidarea incendiului, precizează TVR Moldova.
