Alegeri „mimate” la Tiraspol: locuitorii din stânga Nistrului, chemați să participe la o așa-zisă „votare anticipată”
Administrația separatistă de la Tiraspol va organiza, la sfârșitul săptămânii curente, alegeri noi pentru așa-zisul soviet suprem, adică pretinsul legislativ al regimului nerecunoscut din stânga Nistrului, precum și pentru noile componențe ale „consiliilor locale”. Autoritățile constituționale de la Chișinău nu recunosc acest pretins exercițiu electoral, iar analiștii califică scrutinul drept o „mimare a democrației”.

Până în ziua pretinselor alegeri, locuitorii din stânga Nistrului vor putea vota „anticipat”, în perioada 24 - 29 noiembrie. Potrivit așa-numitelor autorități electorale din regiune, posibilitatea de a vota anticipat este oferită cetățenilor care nu se vor putea prezenta la secțiile de votare în ziua pretinsului scrutin. Printre motivele considerate întemeiate se numără deplasările de serviciu, programul de muncă sau plecarea în afara regiunii.
De asemenea, la votarea „anticipată” pot participa și studenții care locuiesc temporar în căminele instituțiilor de învățământ profesional și care urmează să lipsească în ziua alegerilor de la locul înregistrării.
Rezultatul alegerilor este previzibil, dar regiunea rămâne în colaps
Experta în domeniul drepturilor omului de la Asociația Promo-LEX, Mihaela Șerpi, afirmă că singura miză a pretinsului scrutin este menținerea aparenței existenței unui stat în stânga Nistrului și legitimarea structurilor de ocupație.
„Miza acestor alegeri, care, de fapt, sunt ilegale și nelegitime, este de a mima existența unui așa-numit stat în regiunea transnistreană. Este bine cunoscut faptul că regimul de ocupație de la Tiraspol și-a construit propriile structuri și un așa-numit proces electoral. Doar atât: de a mima existența unui stat și de a conferi legitimitate structurilor de ocupație, prin intermediul unui proces electoral care nici măcar nu este democratic și nu respectă normele internaționale”, a comentat experta, pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit Mihaelei Șerpi, mecanismul „votării anticipate” nu poate fi interpretat ca un indicator al participării reale, întrucât datele prezentate de administrația de la Tiraspol sunt imposibil de verificat.
„Orice date, inclusiv rezultatele pe care le prezintă regimul de ocupație, nu pot fi confirmate ca fiind veridice. Ei ar putea, pur și simplu, să introducă artificial niște cifre. Numărul de participanți sau de votanți la așa-numitele alegeri poate fi fals, pentru că și așa-zisa comisie electorală este sub controlul politic al regimului de ocupație”, a explicat Șerpi.
Analista a mai adăugat că presiunile asupra populației sunt constante, însă tensiunile sociale și criza economică tot mai accentuată ar putea duce la o participare scăzută la acest așa-zis scrutin.
„Având în vedere circumstanțele din regiune, tensiunile sociale tot mai mari care se acumulează pe fundalul crizei economice, nu mă aștept la o participare reală ridicată din partea populației din regiunea transnistreană”, a anticipat Mihaela Șerpi.
În ceea ce privește relația dintre Chișinău și Tiraspol după încheierea pretinsului exercițiului electoral, analista consideră că rezultatele așa-numitului scrutin nu vor influența dinamica relațiilor între Chișinău și Tiraspol, ci, mai degrabă, contextul.
„Schimbările care ar putea să apară în relația dintre autoritățile constituționale și regimul separatist ar putea fi condiționate nu atât de rezultatele acestor alegeri, ci de modul în care evoluează situația economică în regiunea din stânga Nistrului. Rezultatul este previzibil: va câștiga partidul „reînnoire” (Obnovlenie), controlat de holdingul Sheriff”, a menționat Mihaela Șerpi.
Potrivit acesteia, pretinsa administrație de la Tiraspol a admis recent că nu va putea să-și onoreze obligațiile sociale față de populație la începutul anului viitor, inclusiv plata pensiilor și salariilor. În plus, persistă riscuri legate de aprovizionarea cu gaze naturale.
„Acest context ar putea influența modul în care Tiraspolul se va raporta la Chișinău. În același timp, totul depinde și de reacția Chișinăului și de cât de pregătit va fi pentru un eventual proces de reintegrare a regiunii”, a conchis experta.
„Se joacă de-a statalitatea și încalcă brutal drepturile omului”
Fostul deputat Oazu Nantoi afirmă că în regiunea transnistreană nu există nici competiție politică reală, nici opoziție, iar procesul electoral este controlat integral de grupările care conduc regimul.
„În stânga Nistrului nu există niciun fel de luptă internă. Cei care încearcă să facă opoziție sunt lichidați. Aduceți-vă aminte de soarta lui Oleg Horjan, care pretindea că este opozant în stânga Nistrului”, a comentat Nantoi, pentru Teleradio-Moldova.
Acesta susține că așa-zisele alegeri pentru pretinsul soviet suprem reprezintă doar o procedură formală menită să creeze iluzia unui proces democratic.
„Când au loc aceste alegeri într-un organ anticonstituțional, care se autodeclară soviet suprem, este vorba despre mimarea unor proceduri democratice. La fel ca acum cinci ani, când cei 33 de pretinși deputați au fost scoși din buzunarul Sherifului, același lucru se întâmplă și acum”, a precizat analistul.
Potrivit lui Nantoi, liderul neoficial al regiunii, omul de afaceri Victor Gușan, a devenit mai precaut și a încetat să își mai expună direct influența politică.
„De această dată, Victor Gușan a procedat mai prudent și nu și-a băgat feciorul în așa-zisul soviet suprem, ci l-a retras în umbră. Probabil și el își dă seama de falimentul inevitabil al acestui regim”, a mai menționat politicianul.
Analistul a atras atenția că impunitatea regimului transnistrean afectează grav populația din regiune.
„Ei se joacă de-a statalitatea și încalcă sistematic și brutal drepturile fundamentale ale omului, inclusiv sau în special pe ale celor cu cetățenia Republicii Moldova. Procesul de rusificare este mult mai dur decât în perioada sovietică”, a subliniat fostul deputat.
Nantoi a subliniat și o contradicție majoră: mulți dintre cei care au făcut parte din legislativul ilegal au acte de identitate moldovenești, deși Constituția Republicii Moldova definește, în articolul 2, uzurparea puterii de stat drept cea mai gravă crimă.
Ce poate face Chișinăul?
Oazu Nantoi consideră că problema centrală din regiunea transnistreană este „încălcarea brutală, masivă și sistematică a drepturilor fundamentale ale omului în stânga Nistrului”, iar acest lucru trebuie să fie „o prioritate pentru statul Republica Moldova”.
Aceeași sursă a amintit că Republica Moldova a încercat să excludă teritoriul controlat de regimul separatist atunci când a aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar cererea a fost respinsă. Astfel, statului îi revine responsabilitatea pentru respectarea drepturilor omului pe tot teritoriul recunoscut internațional, inclusiv pe cel controlat de separatiști.
Nantoi a evocat, în context, cazul Ilașcu, în care CtEDO a constatat responsabilitatea ambelor state – Republica Moldova și Federația Rusă – pentru abuzurile comise în regiune.
Analistul afirmă că soluția nu poate fi una rapidă și necesită o strategie complexă.
„Trebuie să avem o viziune comprehensivă, de lungă durată, care să ducă la integrarea organică a locuitorilor din stânga Nistrului în spațiul valoric, juridic, economic, informațional și educațional al Republicii Moldova. Altfel, regiunea riscă să rămână un corp eterogen, manipulat de la Kremlin”, a punctat analistul.
Nantoi a comparat situația cu procesul de reunificare a Germaniei, subliniind că diferențele dintre Est și Vest persistă chiar și după trei decenii, în ciuda investițiilor masive ale statului german.
Nicio schimbare după 30 noiembrie
În ceea ce privește relațiile dintre Chișinău și Tiraspol după încheierea pretinselor alegeri, Nantoi afirmă că „nu se va schimba nimic în relația Chișinău - Tiraspol”.
„Regimul anticonstituțional din stânga Nistrului mimează procedurile unui stat. Prin urmare, mimarea nu schimbă realitatea, inclusiv relațiile dintre acest regim și puterea constituțională”, a conchis Oazu Nantoi.
Precizăm că pretinsul scrutin din 30 noiembrie reprezintă o nouă rundă de alegeri organizate de structurile neconstituționale de la Tiraspol, nerecunoscute de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și de comunitatea internațională.
CITIȚI ȘI: