Corespondență Dan Alexe | Europenii pregătesc un plan de pace pentru Ucraina mai ferm decât cel al SUA
De la dezvăluirea, săptămâna trecută, a planului american extrem de controversat, europenii și-au strâns rândurile pentru a ajuta Kievul să rafineze conținutul potențialului acord și să obțină condiții mai favorabile. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat astfel, miercuri, 26 noiembrie, că Rusia va trebui să-și reducă puterea militară și să facă concesii serioase pentru a se ajunge la o „pace dreaptă și durabilă” în Ucraina.
Membrii Parlamentului European urmează să voteze joi, 27 noiembrie, o rezoluție privind poziția lor față de planul de pace propus de americani. O versiune inițială a acestui plan „Trump”, considerată în mare parte favorabilă Moscovei, a fost modificată și redusă la 19 puncte în urma unei întâlniri atent urmărite între delegațiile americană, ucraineană și europeană, care a avut loc duminică la Geneva.
Miniștrii de externe ai UE au discutat, de asemenea, miercuri, într-o videoconferință, modalitățile de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. „Accentul ar trebui să fie pus acum pe tipul de concesii pe care le vedem din partea Rusiei”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Orice acord de pace ar trebui să limiteze armata rusă, mai degrabă decât pe cea a Ucrainei, potrivit Kajei Kallas.
Versiunea inițială, în 28 de puncte, a acordului, redactată de oficiali americani și — sau mai ales, așa cum s-a aflat — ruși, conținea prevederi ample care favorizau în mod clar Moscova, inclusiv obligația Ucrainei de a renunța la ambițiile sale NATO, de a ceda teritoriile pe care încă le controlează și de a limita dimensiunea armatei sale la 600.000 de oameni.
„Avem un agresor și avem o victimă. Accentul ar trebui să fie pus pe ceea ce trebuie să facă Rusia, agresorul, nu pe ceea ce trebuie să sacrifice Ucraina, victima”, a adăugat Kallas.
„În orice acord de pace, trebuie să ne concentrăm pe modul de a obține concesii din partea Rusiei, ca aceasta să oprească definitiv agresiunea și să nu încerce să schimbe frontierele prin forță”, a declarat Kallas după o reuniune extraordinară a miniștrilor de externe ai UE.
Kallas a subliniat că proiectul de plan revelat de SUA nu include „nicio singură concesie” din partea Moscovei și a susținut că un acord trebuie să impună obligații Kremlinului, inclusiv reducerea dimensiunii armatei ruse și a cheltuielilor militare. „Dacă cineva cheltuiește aproape 40% [din totalul cheltuielilor guvernamentale] pentru armată, va dori să o folosească din nou, iar aceasta este o amenințare pentru noi toți”, a spus ea.
Guvernele europene și instituțiile UE insistă că orice acord de pace trebuie să permită Ucrainei să își organizeze liber forțele armate, al căror număr este estimat în prezent între 800.000 și 850.000 de oameni.
Duminica trecută, oficiali din SUA, Ucraina, Franța, Germania, Marea Britanie și UE s-au întâlnit la Geneva pentru a revizui planul SUA. Washingtonul și Kievul au declarat ulterior că discuțiile au produs un „cadru actualizat și recalibrat” pentru discuții ulterioare.
Confiscarea problematică a activelor rusești
Susținătorii împrumutului către Ucraina folosind activele rusești înghețate, incluzând Germania, Franța și statele baltice, susțin că acesta ar fi o gură de aer esențială pentru Kiev într-un moment în care bugetele UE sunt tensionate. Belgia, însă, a refuzat să susțină schema, cu excepția cazului în care riscurile sale juridice și financiare sunt partajate și alte capitale ale UE nu valorifică activele suverane rusești deținute în propriile lor jurisdicții. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a declarat, de asemenea, că se teme de represalii din partea Moscovei și de potențiale daune aduse reputației Euroclear dacă schema va fi implementată.
Bruxelles, la rândul său, consideră că activele ar trebui folosite, în schimb, pentru a susține un împrumut către Ucraina, care riscă să rămână fără bani la începutul anului viitor.
Spre consternarea UE, planul de pace inițial al președintelui american Donald Trump sugera că Washingtonul profită de utilizarea acestor active în Ucraina, o parte rămasă fiind returnată Rusiei.
Planul Europei de a utiliza activele suverane rusești pentru a susține un împrumut pentru Ucraina s-a lovit, însă, de o opoziție acerbă la un summit de luna trecută, din partea lui Bart De Wever, prim-ministrul Belgiei, unde se află banii.
Ursula von der Leyen a sugerat miercuri că Comisia Europeană este pregătită să prezinte o propunere legală pentru utilizarea activelor băncii centrale rusești, în valoare de până la 185 de miliarde de euro, pentru a sprijini economia și apărarea Ucrainei.
Diplomații UE se așteaptă ca președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să le ceară oficialilor săi să prezinte un proiect de text juridic privind împrumutul pentru reparații în câteva zile, pe măsură ce crește impulsul pentru o soluție europeană comună.
