Revista presei | Demisii și anchete în urma contrabandei cu armament la frontiera moldo-română; Prevenția - una dintre cele mai mari provocări în domeniul sănătății din RM
Presa națională își menține atenția asupra cazului de contrabandă cu armament, înregistrat acum o săptămână la vama Albița, dar și asupra Incidentului de marți, 25 noiembrie, când șase drone au survolat spațiul aerian al R. Moldova. Publicațiile naționale au în vizor și modificările la legea antidrog, care prevăd pedepse mai dure, în special pentru atragerea minorilor în consumul sau distribuția de droguri.
Demisii și anchete minuțioase, în urma contrabandei cu armament la frontiera moldo-română, titrează Moldpres. Armamentul depistat la frontieră provenea parțial din Tula, Federația Rusă, iar în trafic este implicată o rețea internațională, precizează agenția de presă, care îl citează pe președintele comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Deputatul a menționat că asemenea fenomene nu sunt noi în regiune și că armele ajung frecvent pe mâinile grupărilor criminale, care profită de pe urma conflictelor. Lilian Carp a atras atenția asupra necesității de fortificare a frontierei cu Ucraina, prin scanere noi și sisteme tehnologice suplimentare de control, mai scrie Moldpres.
Iar TVR Moldova relatează despre o nouă reținere, a patra la număr, în dosarul contrabandei cu muniții din vama Albița. Postul de televiune notează că ancheta, desfășurată în cooperare cu autoritățile din România, a scos la iveală o operațiune complexă de contrabandă. Armamentul a fost introdus în Republica Moldova, în mod repetat, cu ajutorul unui curier care transporta marfă din Ucraina. Odată ajuns în Republica Moldova, armamentul a fost preluat de complici, care s-au ocupat și de depozitarea acestuia, precizează TVR Moldova. Sursa citată mai scrie că timp de șase zile de la descopirea acestui caz de contrabandă, instituțiile de forță au efectuat peste 40 de percheziții, miercuri fiind reținută a patra persoană, organizatorul schemei.
NewsMaker publică o analiză după discuțiile intense despre drona rusească ce a „aterizat” pe acoperișul unei case din nordul țării la începutul acestei săptămâni. Expertul ucrainean al Centrului pentru strategii de apărare, Viktor Kevliuk a explicat pentru NM că drona de tip „Gerbera” poate ateriza autonom. „Aceste aparate sunt echipate cu sisteme GPS/INS pentru zbor și aterizare autonomă. Aterizarea de urgență poate fi o consecință a pierderii semnalului de navigație, menționează expertul. Viktor Kevliuk adaugă că „Gerbera” este o dronă relativ ușoară. Având o greutate de aproximativ 18 kg nu poate provoca distrugeri majore, explică expertul ucrainean, intervievat de NM.
Incidentul de marți, 25 noiembrie, când șase drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, reprezintă una dintre cele mai tensionate situații de securitate din ultima perioadă, constată RFI. Deși populația s-a obișnuit cu riscurile unui război aflat în proximitate, un episod de asemenea amploare rămâne fără precedent și ridică întrebări serioase despre stabilitatea regională și intențiile Federației Ruse, comentează publicația. Potrivit directorului adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogîldea, numărul mare de drone ridică aproape fără echivoc suspiciunea unui scenariu deliberat. „Asistăm la o încercare intenționată de a verifica gradul de pregătire a țării noastre și reacțiile autorităților la aceste incidente.” Mogîldea atrage atenția că acest tip de acțiuni nu vizează doar spațiul aerian al Moldovei, ci și al României și altor state europene, fiind parte dintr-o tactică regională de presiune, notează RFI.
Ambasadorul rus în R. Moldova, Oleg Ozerov, a avut parte de o nouă surpriză miercuri, fiind convocat la MAE din Chișinău, pentru a i se înmâna o notă de protest privind violarea spațiului aerian al țării de către Rusia, scrie Deutsche Welle. Drona rusească, căzută marți peste casa paznicului unei livezi din localitatea Cuhureștii de Jos, raionul Florești l-a întâmpinat pe ambasadorul neacreditat al Rusiei chiar pe treptele MAE, obsevă autorul articolului. Asta după ce, pe 20 noiembrie, când a fost convocat la MAE din cauza violării spațiului aerian al Moldovei de către o altă dronă, diplomatul rus a ironizat în fața presei spunând că Chișinăul nu i-a prezentat „nicio dovadă că drona care a zumzăit pe teritoriul Republicii Moldova ar fi fost rusească”, remarcă DW.
Experții în securitate atrag atenția că modul în care propaganda pro-rusă a reacționat imediat după incidentul cu drona căzută pe acoperișul unei clădiri dintr-o localitate din Florești nu este întâmplător, notează Radio Chișinău. Mesajele identice, lansate simultan pe rețelele de socializare, canale de Telegram și de politicieni afiliați Moscovei, urmăresc un singur obiectiv: minimizarea unui risc real și deturnarea percepției publice de la gravitatea încălcării spațiului aerian, comentează postul de radio. Potrivit expertului militar WatchDog.MD Artur Leșcu, această reacție rapidă și coordonată reprezintă un exemplu clasic de damage control, adică încercarea de a prelua controlul narațiunii pentru a reduce impactul negativ al opiniei publice despre Rusia și acțiunile ei.
Ceea ce se prezintă drept alegeri în așa-numitul Soviet Suprem al regiunii separatiste transnistrene, în 30 noiembrie, rămâne „o farsă” care „trebuie să mențină imaginea unu pseudo-stat funcțional și democratic, parte în conflict”, afirmă în podcastul „Pe Agendă” de la Europa Liberă comentatorul politic Oazu Nantoi. Potrivit fostului deputat PAS, un veteran al politicii moldovenești, este vorba în continuare de „o situație în care populația din stânga Nistrului, în marea sa majoritate, nefiind parte în conflict, este ostatecă a acestui regim de la Tiraspol...”, notează postul de radio. Pe de altă parte, în stânga Nistrului și Tighina (Bender) „crește conștientizarea faptului că regimul de la Tiraspol este unul falit”, iar perspectiva reglementării, evoluțiile din regiune depind „de doi factori principali” – deznodământul războiului din Ucraina și voința politică, competența celor de la Chișinău”, consideră analistul politic cu expertiză vastă în dosarul transnistrean, citat de Europa Liberă.
IPN transmite că tranzacțiile din și spre R. Moldova au crescut cu 300 de milioane de euro, depășind suma de 1,3 miliarde de euro. Agenția de presă citează datele Băncii Naționale a Moldovei pentru prima lună de la alăturarea oficială a țării la Sistemul Unic de Plăți în Euro – SEPA. Mai bine de jumătate dintre tranzacțiile prin SEPA au fost realizate de persoane fizice, iar potrivit guvernatoarei BNM, Anca Dragu, economiile directe la comisioanele percepute depășesc 1,4 milioane de euro. Guvernatoarea BNM a precizat că persoanele care au efectuat tranzacții au plătit, timp de o lună, comisioane de 78 de mii de euro. Fără SEPA, acest cost ar fi fost de circa 1,5 milioane de euro. SEPA reunește 41 de țări din Europa și oferă cetățenilor și companiilor transferuri rapide în euro, la costuri reduse, în aceleași condiții ca în Uniunea Europeană, amintește IPN.
Moldova 1 relatează că autoritățile se pregătesc să introducă în legislație pedepse mai dure pentru combaterea traficului, circulației și contrabandei cu substanțe psihotrope. Republica Moldova ar urma să treacă prin cea mai amplă reformă antidrog din ultimii ani, comentează postul de televiziune. Una dintre cele mai sensibile modificări se referă la articolul care pedepsește atragerea minorilor în consumul sau distribuția de droguri, observă Moldova 1. În prezent, legea prevede pedepse moderate - amendă și până la cinci ani de închisoare, iar în forme agravante - până la șase ani de pușcărie, precizează sursa citată.
În Republica Moldova, prevenția rămâne una dintre cele mai mari provocări în domeniul sănătății, semnalează Radio Chișinău care publică un interviu cu șeful Secției de Urologie a Institutului Oncologic din Republica Moldova, Alexandru Piterschii. Prin activitatea sa clinică, dar și prin implicare în informarea publicului, medicul subliniază constant importanța screening-ului și a investigațiilor preventive. Într-o societate în care prevenția devine o prioritate, acest mesaj trebuie să devină o regulă: „Când ești bine, mergi la medic. Atunci poți preveni, atunci poți schimba viitorul tău”, atrage atenția specialistul, citat de Radio Chișinau.
