Revista presei | Maia Sandu retrage cetățenia a cinci bărbați înrolați în trupele ruse din stânga Nistrului; Parlamentul denunță Acordul cultural cu Federația Rusă
Pe primele pagini ale publicațiilor naționale citim că președinta Maia Sandu a retras cetățenia pentru cinci persoane înrolate în Grupul Operativ al Trupelor Ruse. Din presă mai aflăm că după ore de discuții aprinse, deputații găgăuzi au stabilit data alegerilor pentru o nouă componență a Adunării Populare. Instituțiile de presă anunță între timp că podul de la Ungheni ar urma să fie dat în exploatare în septembrie 2026.
Un val rar de retrageri de cetățenie lovește R. Moldova: șapte persoane și-au pierdut statutul de cetățean printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu, comentează PRO TV Chișinău. Cinci dintre acestea sunt acuzate că s-au înrolat benevol în trupele ruse, staționate ilegal în regiunea transnistreană, iar alte două și-au obținut cetățenia prin mijloace frauduloase, prin ascunderea sau falsificarea datelor, precizează postul de televiziune. Zona de securitate scrie că cei cinci bărbați care au fost lipsiți de cetățenia R. Moldova servesc în cadrul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană. Prin intermediul rețelelor sociale, redacția a reușit să identifice patru dintre aceștia.
Presa națională mai scrie că Parlamentul a denunțat joi, 27 noiembrie, Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Autorii inițiativei susțin că, în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a R. Moldova, notează Ziarul de Gardă. Totodată, de la momentul ratificării Acordului, R. Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă, deși principiului reciprocității prevăzut de Acord prevede acest lucru, observă publicația.
Rusia sfidează deliberat securitatea aeriană a Republicii Moldova. Chișinăul trebuie să acționeze mai hotărât și mai dur pe plan diplomatic, consideră analistul politic Ion Tăbîrță, citat de Cotidianul. „Federația Rusă sfidează, în mod pertinent, securitatea aeriană a Republicii Moldova, deși nu se referă doar la Republica Moldova. O face în același mod și cu România și cu Polonia. Totodată, Federația Rusă încearcă să nege cu vehemență, cu impertinența caracteristică la nivel diplomatic că acestea ar fi obiecte zburătoare rusești. Chiar și în acest caz, dar și în cazul de câteva zile în urmă am văzut cum Rusia a încercat să insinueze că, de fapt, ar fi obiecte zburătoare ucrainene. Ba mai mult, în cazul cu drona de la Florești, a încercat să pregătească opinia publică moldovenească prin agenții săi de influență, a încercat să insinueze că aceasta ar fi o făcătură a autorităților moldovenești”.
După ore de discuții aprinse, deputații găgăuzi au stabilit data alegerilor pentru o nouă componență a Adunării Populare, titrează Cotidianul. Scrutinul ar urma să aibă loc pe 22 martie 2026, precizează publicația. Mandatul actualei Adunări Populare din Găgăuzia s-a încheiat pe 12 noiembrie curent, amintește Cotidianul. În următoarele 60 de zile, deputații trebuie să formeze Comisia electorală, iar, din acel moment, Comisia Electorală Centrală (CEC) va avea la dispoziție trei luni pentru a organiza alegerile. Aceasta este și explicația pentru stabilirea datei de 22 martie 2026, observă autorul articolului.
Iar Veridica semnalează că Tiraspolul lansează o nouă dezinformare la adresa Chișinăului pentru a-l acuza de încălcarea drepturilor locuitorilor din stânga Nistrului și a crea imaginea dușmanului extern care amenință libertatea regiunii transnistrene. Regimul de la Tiraspol susține că Serviciul de Informații și Securitate obstrucționează desfășurarea „alegerilor” din Transnistria, șantajând membrii „comisiei electorale” cu aplicarea legii separatismului, notează Veridica. Publicația precizează că în realitate, autoritățile constituționale de la Chișinău nu recunosc „alegerile” din autoproclamata regiune și nu intervin în acest proces.
Copii la pușcărie și școli militarizate în stânga Nistrului: Experții Promo-LEX semnalează încălcări. E titlul unui articol publicat de TV8. Organizația Promo- Lex atenționează că luna octombrie a fost marcată de înăsprirea măsurilor aplicate în „justiția juvenilă” în stânga Nistrului și de accelerarea alinierii educației la standardele Federației Ruse. Potrivit raportului Promo-LEX, copiii fără adăpost cu vârste între 11 și 14 ani, inclusiv sub vârsta răspunderii penale, pot fi privați de libertate în „școala specială închisă”, iar copiii cu vârste între 14 și 18 ani sunt condamnați în așa-zisa colonie pentru minori. Rata de încarcerare a minorilor în regiunea transnistreană este de trei ori mai mare decât pe malul drept al Nistrului, remarcă experții, citați de TV8.
Lupta pentru patrimoniul religios continuă: decizie favorabilă Mitropoliei Basarabiei, contestată de Mitropolia Moldovei – titrează Europa Liberă. O decizie a Curții de Apel obligă Cadastrul să radieze dreptul de folosință al Mitropoliei Moldovei asupra unei biserici din proprietatea statului, notează sursa citată. Mitropolia Basarabiei, care a mers în instanță, consideră că acest caz este un precedent pentru toate cele peste 800 de biserici cu statut de monument, remarcă Europa Liberă.
Podul de la Ungheni va fi dat în exploatare în septembrie 2026, anunță Jurnal.md. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a precizat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, că lucrările de construcție la podul peste Prut, de la Ungheni, avansează și sunt la etapa de realizare a circa 20% de lucrări pe malul stâng și 25% pe malul drept. Și Moldpres îl citează pe Vladimir Bolea, care a subliniat că proiectul reprezintă prima verigă a autostrăzii care va conecta Republica Moldova direct cu Uniunea Europeană. Podul va avea patru benzi, fiind construit la standarde europene, iar investiția totală se ridică la aproximativ 30 milioane de euro, bani europeni, mai scrie Moldpres.
Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia, relevă NewsMaker. Publicația face trimitere la o anchetă realizată de proiectul Cu Sens, potrivit căreia stația de epurare a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local. Problemele nu-s de azi sau de ieri, observă sursa citată. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi, mai scrie NewsMaker.
NordNews relatează că două proiecte de aproape 89 de milioane de lei aduc canalizare modernă în Florești și reabilitează un cartier periferic degradat din Drochia. Localitățile Gura Camencii, Mărculești și Florești vor avea peste 15 kilometri de rețele de canalizare noi și patru stații de pompare, precizează sursa citată.
Moldova 1 mai scrie că lucrările la apeductul magistral Chișinău - Strășeni - Călărași avansează: în cinci luni, conducta a fost instalată pe o distanță de 12 kilometri din cei peste 50 km. Proiectul este implementat simultan în cele trei sectoare - Chișinău, Strășeni, Călărași - și va asigura accesul la apă potabilă sigură, captată din Nistru, pentru sute de mii de locuitori din regiunea Centru. Acesta este unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură de apă implementate în Republica Moldova în ultimii ani, precizează postul public de televiziune. Conducta principală, cu o lungime de peste 50 de kilometri, va transporta apă de suprafață din râul Nistru către locuitorii din Strășeni și Călărași, reducând presiunea asupra surselor subterane și asigurând o alimentare durabilă și sigură, comentează Moldova 1.
TVR Moldova semnalează că în 2025, înghețurile de primăvară și ploile abundente din octombrie au afectat semnificativ recolta de fructe. Potrivit postului de televiziune, schimbările climatice, defrișările, scăderea recoltelor și accesul dificil la finanțare - pun presiune pe pomicultură, un sector agricol extrem de important al Republicii Moldova. Experții spun că sunt necesare politici care să faciliteze accesul la produse de uz fitosanitar, precum și sprijinul pentru irigare și pentru infrastructura post-recoltare. Concluziile au fost prezentate la cea de-a XI-a ediție a Conferinței Naționale Businessul Fructelor, mai scrie TVR Moldova.
Totuși, în ultimii ani, Republica Moldova a reușit să se poziționeze printre primii 20 de exportatori globali de prune, nuci, cireșe, caise, rapiță, mere și struguri, constată Moldova 1, care îl citează pe prim-ministrul Alexandru Munteanu. Succesele se datorează fermierilor care au investit în livezi moderne, în tehnologii de ultimă generație și în infrastructură post-recoltare, dar și oportunităților pe care ni le deschide, în mod special, piața europeană, precizează șeful cabinetului de miniștri.
Livezile de aluni, un pariu pe care mizează tot mai mulți agricultori din R. Moldova, constată RFI. Potrivit publicației, în contextul schimbărilor climatice din ultima perioadă, tot mai mulți agricultori din Republica Moldova caută alternative pe termen lung la culturile tradiționale, iar alunul este printre cele mai atractive opțiuni.
