Revista presei | „Neutralitatea nu protejează R. Moldova de drone, rachete sau tancuri”; Blocuri de locuit cu nereguli care „creează pericol real pentru viața și sănătatea oamenilor” la Bubuieci
Problema securității R.Moldova într-un context european tensionat rămâne în centrul atenției presei. De pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai aflăm că peste 20 de percheziții noi au fost desfășurate de oamenii legii în dosarul TUX. Un alt subiect de rezonanță este condamnarea unui medic obstetrician-ginecolog din Ștefan Vodă după decesul unei femei însărcinate, în vârstă de 28 de ani.
Moldova este expusă în continuare unor presiuni și riscuri hibride, manifestate prin acțiuni variate – de la staționarea ilegală a trupelor ruse în regiunea transnistreană, la propagandă informațională și survolări neautorizate ale spațiului aerian. Avertizarea a fost lansată de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, la Reuniunea miniștrilor Apărării din Europa de Sud-Est, desfășurată pe 28 noiembrie la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, scrie postul public de televiziune, Moldova 1.
„Pacea și securitatea trebuie apărate, consolidate și menținute prin cooperare, dialog și angajament comun” – titrează Radio Chisinau, citând o altă declarație a ministrului apărării Anatolie Nosatîi, făcută în cadrul Reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Ministrul a atras atenția asupra presiunilor hibride la care este expusă Republica Moldova din cauza proximității față de zona de conflict.„ Republica Moldova își va putea proteja cetățenii doar făcând parte din lumea liberă și cooperând cu state suverane care își bazează politicile pe menținerea păcii și stabilității”, a menționat ministrul Nosatîi, citat de Radio Chișinău.
Republica Moldova trebuie să reacționeze ferm, să-și întărească apărarea și să investească în securitatea spațiului aerian, urmare a survolării ilegale, repetate și chiar a căderii dronelor rusești pe teritoriul țării noastre. Atât experții, cât și politicienii invitați la emisiunea „Bună seara” de la Moldova 1, au pledat pentru implementarea de măsuri urgente - de la investiții masive în apărare, până la reacții diplomatice și combaterea dezinformării. Incidentul de la Florești, unde o dronă rusească a căzut pe o casă, fără să provoace daune majore întrucât nu conținea explozibil, trebuie tratat ca un risc real, nu ca o excepție, susține directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogîldea. Neutralitatea nu protejează R. Moldova de drone, rachete sau tancuri, a afirmat, la aceeași emisiune, experta în politica externă, Tatiana Cojocari. Potrivit ei, doctrina neutralității a fost prezentată mult timp ca o „soluție de securitate”, deși R. Moldova are pe teritoriul său trupe rusești și tehnică militară în stânga Nistrului, ceea ce contrazice ideea de neutralitate.
„Cei care cred că Rusia poate fi îmblânzită, nu cunosc ce înseamnă Rusia” – avertizează fostul ministru al apărării, Anatol Șalaru, citat de Cotidianul. Percepția umilă și lașă, existentă în rândul unor cetățeni, potrivit căreia o eventuală apropiere de Rusia ar proteja Republica Moldova de riscuri, este o utopie, a spus fostul ministru al Apărării în cadrul emisiunii „Detectorul de Falsuri” de la Ziarul de Gardă. „La noi încă sunt foarte mulți care cred că dacă noi nu vom sprijini Ucraina și nu vom fi împreună cu Uniunea Europeană aici, dar vom fi prieteni cu Rusia, Rusia ne va evita, ne va ocoli și nu ne va face probleme. Deci este o utopie, dar mă rog, în mintea oamenilor pot să apară orice idei, inclusiv aceștia care suțint că Pământul este plat și sunt și mai cred orice poveste spuse de propaganda rusească. Fiindcă atâta timp cât Rusia are capacitate de război, ea va escalada și va provoca cât mai multe situații de acest fel. Unul din scopurile lor în acest război hibrid este să discrediteze guvernele în fața propriilor cetățeni pentru a arăta că ei nu sunt capabili să facă față, să asigure securitatea cetățenilor”, a conchis Șalaru.
Presa din RM transmite că peste 20 de percheziții noi au fost desfășurate de oamenii legii în dosarul TUX. Acestea au fost realizate la domiciliile și în automobilele persoanelor vizate în dosar. Portalul Deschide.md notează că platforma TUX, promovată pe rețelele sociale cu promisiuni de 4% profit zilnic, a dispărut în octombrie 2025, lăsând în urmă pierderi estimate la milioane de euro. Deși Comisia Națională a Pieței Financiare a emis o atenționare publică încă din 8 august, doar 13 păgubiți au depus plângeri oficiale până în prezent, iar ancheta vizează circa 100 de persoane – organizatori și promotori, precizează publicația.
Europa Liberă relatează că procesul oligarhului Vladimir Plahotniuc, judecat pentru rolul său în furtul miliardului, intră într-o nouă etapă. Procurorul a prezentat în instanță toate probele acuzării, iar avocații trebuie să vină cu ale lor. Ei spun că Plahotniuc vrea să depună personal lista probelor, mai scrie EL. Acuzatorul de stat Alexandru Cernei a prezentat în instanță probele materiale din cele 97 volume ale dosarului penal în decursul a șase ședințe de judecată, de pe 19 până pe 28 noiembrie. El s-a referit la rulaje bancare, inclusiv din bănci străine, rezultatele perchezițiilor și expertizelor judiciare, notează autorul articolului.
Fiecare al șaptelea procuror a demisionat sau a fost exclus din procedura vetting. 50 așteaptă verdictul Comisiei, notează portalul anticoruptie.md. 50 din cei 191 de procurori care au ajuns în fața Comisiei de evaluare externă au fost audiați, precizează publicația. Totodară, 29 de acuzatori supuși procedurii au demisionat sau au fost excluși. Datele au fost prezentate de Comisia de evaluare a procurorilor, care informează despre un alt acuzator care a trecut cu brio de testarea integrității profesionale și financiare, observă autorul articolului.
De pe primele pagini ale presei naționale mai aflăm că un medic obstetrician-ginecolog și șef de secție a Spitalului raional Ștefan Vodă a fost condamnat la un an și jumătate, cu suspendare, după decesul unei femei însărcinate în vârstă de 28 de ani. Acesta ar fi inclus date false în acte, pentru a-și ascunde neglijența, mai scrie presa. Potrivit probelor administrate, în iunie 2022, inculpatul nu a redirecționat femeia însărcinată, care avea o sarcină cu risc sporit, către o instituție medicală corespunzătoare, internând-o într-un spital incompatibil pentru starea sa, atrage atenția Moldpres. Agenția IPN mai scrie că procurorii vor contesta sentința cu apel, solicitând o pedeapsă mai aspră. În același timp, instanța a obligat medicul și spitalul să achite succesorului victimei un prejudiciu moral de 400 de mii de lei și despăgubiri pentru întreținerea copiilor minori ai femeii, până la atingerea majoratului.
Iar Ziarul de Gardă publică un amplu articol în care atrage atenția că la Bubuieci, o suburbie a municipiului Chișinău, au fost construite blocuri de locuit cu nereguli care „creează pericol real pentru viața și sănătatea oamenilor”. Cabluri electrice care atârnă periculos pe coridoare, copii care au fost electrocutați, incendii, deconectări de la energia electrică – sunt condițiile în care își duc traiul locuitorii unui bloc nou construit din comuna Bubuieci, relatează publicația. Autorul aticolului menționează că pe lângă asta, deși i-au plătit direct dezvoltatorului pentru apartamentele în care locuiesc, nu-și pot prefecta actele de proprietate, deoarece blocul nu a fost dat în exploatare, asta chiar dacă termenul indicat în contract s-a scurs de mai mulți ani.
Pe cale de dispariție sau transformare? Ce se întâmplă cu școlile rurale din raionul Cahul – analizează Agora. În ultimii ani, sintagma „se închid școlile” a devenit una dintre cele mai sensibile teme din discursul politic moldovenesc, constată publicația. „În mediul online se răspândesc mesaje alarmiste, iar autoritățile raionale sunt acuzate că „lasă copiii fără dreptul la educație”. Dincolo de emoție și percepție, stau însă date, procese administrative, realități demografice și decizii care se iau adesea după ani de tergiversare. Iar raionul Cahul este un exemplu reprezentativ pentru ceea ce se întâmplă în multe alte zone rurale ale țării: un teritoriu în care unele școli se reorganizează sau se transformă, în timp ce altele se modernizează, se extind și primesc investiții semnificative.(...) Scăderea demografică și clasele foarte mici: În 2025, în peste 100 de instituții de învățământ general din țară studiază mai puțin de 50 de copii. Aceasta înseamnă că în satele mici, școlile au clase foarte „depopulate”, ceea ce ridică costurile per elev și scade eficiența”.
De la cretă la tabletă: 40 de școli din Republica Moldova dotate cu echipamente IT – titrează NordNews. Patruzeci de școli din Republica Moldova vor fi dotate cu laptop-uri, table interactive, imprimante și desktop-uri, oferite de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul guvernului României. Inițiativa este realizată în cooperare cu Ministerul Educației și Cercetării și are drept scop modernizarea și facilitarea procesului educațional, remarcă publicația.
Între timp, presa națională scrie despre un record de turiști în R. Moldova. Agențiile de turism au raportat peste 250 de mii de persoane deservite în al treilea trimestru al acestui an – cel mai mare indicator trimestrial de turiști înregistrat vreodată în Moldova, observă IPN. Expertul economic IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, explică, în analiza sa, că cererea vine din interesul crescut al străinilor pentru Moldova și din numărul tot mai mare de moldoveni care aleg odihna în țară.
