Cultură

40 de ani printre flori: povestea unei profesoare care transformă pasiunea în meserie

La Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști din Chișinău, florile nu sunt doar un decor, ci materialul din care se nasc creații, meserii și vocații. De peste 40 de ani, profesoara Maria Pavlicenco îi învață pe copii floricultura și designul floral, insuflându-le pasiune pentru natură, pentru frumos și pentru munca făcută cu mâna. Despre acest parcurs, ea a vorbit într-un interviu pentru emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Activitatea cercului este structurată pe module sezoniere, fiecare cu specificul său. „Ședințele se împart în modulele de toamnă, iarnă, primăvară și vară. Toamna începem cu recoltarea florilor, pregătirea buchețelelor și butonierelor din flori vii. Copiii se învață aici să confecționeze peste 500 de bijuterii florale”, explică profesoara Maria Pavlicenco.

Pentru ea, munca alături de elevi este un proces continuu de învățare, în ambele sensuri. „Se spune că profesorul trebuie să știe tot. Nu este adevărat. Noi toată viața învățăm, inclusiv de la copii. La designul floral nu este matematică pură, este creație. Copilul vede lucrurile într-un fel și așa le face. Dacă greșește tehnic, corectăm, dar creativitatea rămâne a lui”, afirmă Maria Pavlicenco.

Munca ei de decenii începe să dea roade vizibile. „Am discipoli care și-au deschis propriile afaceri în domeniul floral. Execută buchete de mireasă, o activitate foarte bine plătită”, spune profesoara cu mândrie.

Despre începuturile carierei, Maria Pavlicenco povestește cu sinceritate. „Ca tânăr specialist, am fost direcționată la acest centru de creație. Eu am făcut biologie și chimie, dar trebuia să aleg între a merge la o școală rusă sau la centru. Pentru mine era complicat să predau la școala rusă, pentru că eu am învățat în română, așa că am ales centrul. La început nici nu înțelegeam bine ce înseamnă ecologia, dar pe parcurs realizezi că tot ce ne înconjoară ține de ecologie — frunzele, plantele, curățenia care depinde de noi și de copii” spune Maria Pavlicenco.

Arta florală a însoțit-o toată viața, la fel ca dorința de a crea. „Când vezi gingășia florilor, parcă ești altcineva și îți vine să creezi mai mult. Am mers cu copiii la concursuri și am început cu școala japoneză de design floral, unde regula era să folosești doar trei flori. Noi veneam cu o sută de lucrări. Copiii ne ajutau enorm. Pe parcurs am ajuns să fac și buchete de mireasă, care îmi plăceau foarte mult. Acum i-am transmis această pasiune fiicei mele. Ce faci cu mânuțele este sfânt. Într-o lume dominată de tehnologie, manufactura rămâne ceva sacru”, spune profesoara.

Pentru ea, florile sunt și un instrument de educație ecologică. „Trebuie să învățăm copiii să respecte aerul curat și frumusețea. Mergem în alte țări și ne minunăm, dar și noi trebuie să facem frumos acasă. Ca să crești o floare, trebuie să-i cunoști particularitățile biologice. Acolo unde e frumos, parcă și noi suntem alții. Dacă un copil rupe o floare, își dă seama că dacă el rupe una și altul rupe alta, ce mai rămâne?”, explică ea.

Chiar și în timpul liber, inspirația ei rămâne legată de lucrul manual. „Dacă plec peste hotare, mă atrag magazinele mici unde sunt produse făcute manual. Din frunze se pot face lucrări extraordinare. Mă inspiră enorm”, mărturisește profesoara.

După patru decenii de muncă, Maria Pavlicenco continuă să transforme pasiunea pentru flori într-o lecție de viață: frumosul se cultivă, iar gesturile mici – o floare, o frunză, un buchet – pot schimba felul în care copiii privesc lumea și se raportează la natură, este ferm convinsă Maria Pavlicenco.

CITEȘTE ȘI:

Doina Bejenaru

Doina Bejenaru

Autor

Citește mai mult