Revista presei internaționale | Disputele teritoriale și garanțiile de securitate – principalele obstacole în fața unui acord de pace în Ucraina
Presa internațională abordează evoluțiile recente din negocierile pentru încetarea focului în Ucraina, inclusiv discuțiile dintre delegațiile SUA și Ucraina în Florida și planurile emisarului american de a se întâlni cu Vladimir Putin la Moscova. În paralel, publicațiile străine reflectă evoluțiile politice din America Latină și intensificarea prezenței militare americane în regiunea Caraibelor.
BBC informează că delegațiile Ucrainei și SUA au discutat ieri în statul american Florida un plan de încetare a războiului, secretarul de stat Marco Rubio și șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, descriind negocierile dificile, dar productive. Pentru a continua discuțiile, emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, urmează să meargă azi la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, remarcă BBC. Rubio a declarat, citat de serviciul britanic de presă, că partea americană este în contact și cu Rusia și că există o mai bună înțelegere a poziției acesteia. La rândul său, Donald Trump a afirmat că negocierile merg bine și că sunt șanse reale de a ajunge la un acord de pace, remarcă BBC. Planul inițial, elaborat împreună cu Rusia, conținea prevederi inacceptabile pentru Kiev, precum recunoașterea anexărilor și limitarea armatei ucrainene, motiv pentru care a fost modificat datorită implicării liderilor europeni, relevă BBC.
Potrivit unor oficiali americani citați de CNN, în cadrul negocierilor de ieri purtate de delegațiile de la Kiev și Washington au fost discutate chestiuni problematice, precum posibile termene pentru organizarea unor noi alegeri în Ucraina și perspectiva unui schimb de teritorii între Rusia și Ucraina. Alte chestiuni importante, care rămân nerezolvate, se referă la natura garanțiilor de securitate ce ar urma să fie oferite Ucrainei de către SUA și Occident, precum și cererea Kremlinului privind recunoașterea internațională a teritoriilor ocupate de la începutul invaziei, mai spun sursele CNN.
La întâlnirea de ieri dintre delegațiile Ucrainei și SUA din Florida nu s-a ajuns la un acord asupra proiectului de pace, principalele dispute vizând granițele și posibilitatea aderării Ucrainei la NATO, notează RBC-Ucraina. Conform surselor publicației, SUA acționează ca mediator, dar invocă pozițiile Rusiei, care solicită retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas, cerere pe care Kievul o respinge. Ucraina susține că orice discuții privind teritorii trebuie să pornească de la înghețarea actualei linii a frontului, nu de la pretenții ultimative ale Moscovei, remarcă RBC-Ucraina. Potrivit acesteia, delegația ucraineană a subliniat că aderarea la NATO este garantată de Constituție și nu poate fi renegociată, iar Rusia nu poate avea drept de veto asupra acestui proces. Negocierile continuă, însă rămân extrem de dificile, recunosc oficialii americani, citați de RBC-Ucraina, precizând că SUA își arată disponibilitatea de a asculta argumentele Kievului, dar avertizează că Rusia poate respinge orice propunere, ceea ce complică procesul.
Eforturile liderului american Donald Trump de a încheia un acord de pace nu ar trebui să îi permită președintelui rus Vladimir Putin să evite răspunderea pentru crimele de război comise de trupele ruse. Este mesajul transmis de comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, într-un interviu pentru Politico. El a spus că orice încercare de a șterge urmele crimelor din Ucraina ar fi o greșeală istorică și ar crea premisele unor noi agresiuni. Autoritățile ucrainene investighează peste 178.000 de presupuse crime de război comise de Rusia, notează Politico, amintind că, în noiembrie, o comisie a ONU a găsit Rusia vinovată de crime împotriva umanității și de crime de război, inclusiv deportări forțate ale civililor. Administrația de la Washington nu acordă prioritate urmăririi penale a lui Putin, iar un plan american ar prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor, idee respinsă de liderii europeni, mai scrie Politico.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anulat întâlnirea cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, din cauza vizitei acestuia din urmă la Moscova și a discuțiilor purtate cu președintele rus Vladimir Putin, transmite The Moscow Times. Întâlnirea urma să aibă loc după summitul Grupului de la Vișegrad, însă Nawrocki și-a limitat programul în Ungaria exclusiv la participarea la reuniune, notează publicația. Vineri, 28 noiembrie, Orbán a mers la Moscova, unde a discutat timp de aproape patru ore cu Putin și a criticat sprijinul european pentru Ucraina, țară pe care premierul maghiar o îndeamnă să accepte pierderi teritoriale și rolul de stat tampon, conchide The Moscow Times.
Ultima încercare a președintelui SUA, Donald Trump, de a forța Ucraina să semneze un acord de pace defavorabil a evidențiat incapacitatea Europei de a influența cursul războiului și de a-și asigura propria securitate, comentează Financial Times. Publicația subliniază că lipsa investițiilor europene în apărare în ultimul deceniu și dependența de „umbrela americană” au costat scump statele UE. Deși Europa a reușit să elimine unele clauze favorabile Rusiei din planul de pace propus de SUA, tendința lui Trump de a ajuta Moscova să încheie rapid un acord rămâne evidentă, constată Financial Times. Ziarul amintește că UE deține însă o pârghie importantă: majoritatea activelor rusești înghețate, dar ezitarea de a le folosi poate reduce impactul acestei resurse. Europa trebuie să ia acum măsuri speciale, inclusiv să folosească aceste active pentru a sprijini Ucraina și a-și întări propria securitate, mai scrie Financial Times.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, urmează să efectueze în curând o vizită în China pentru a convinge autoritățile de la Beijing să influențeze Rusia în vederea acceptării unui armistițiu în Ucraina. Dezvăluirile sunt făcute de ziarul La Tribune, care precizează că Europa mizează pe rolul Chinei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU de a ajuta la începerea negocierilor de pace. Deși oficial se declară neutră, China ar continua să sprijine indirect efortul de război al Rusiei, evitând totodată să își asume public o poziție clară în această dispută, conchide La Tribune.
Din cauza sancțiunilor, inflației ridicate și lipsei forței de muncă, Rusia se bazează tot mai mult pe aur pentru a-și susține economia în condițiile războiului, scrie The Telegraph. Ziarul subliniază că aurul este strâns legat de finanțarea militară a Kremlinului, iar grupările ruse controlează mine în Africa Centrală, unde protejează extracția cu toate mijloacele. În Burkina Faso și Mali, companii rusești dezvoltă noi mine și fabrici de procesare, consolidând prezența Moscovei pe continent, dezvăluie The Telegraph. Aurul este ușor de transportat și de vândut pe piețele negre, ceea ce permite Rusiei să evite sancțiunile occidentale și să acceseze valută străină, explică publicația. Potrivit acesteia, după impunerea sancțiunilor americane împotriva principalelor companii petroliere ruse, aurul a devenit și mai important pentru finanțele Kremlinului. Experții citați de The Telegraph consideră că aurul a devenit esențial pentru Rusia, atât pentru gestionarea presiunii economice interne, cât și pentru menținerea influenței pe piețele internaționale și în Africa.
Organizația țărilor exportatoare de petrol și partenerii săi (OPEC+) intenționează să mențină în primul trimestru din 2026 interdicția creșterii producției, în contextul unui excedent tot mai mare pe piețele internaționale, informează Bloomberg. Potrivit agenției americane de presă, această decizie reflectă prudența alianței după creșterea rapidă a producției de la începutul lui 2025, însă piețele se îndreaptă totuși către un surplus de petrol, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe prețuri. OPEC+ prioritizează stabilitatea în fața ambițiilor, iar înghețarea producției pe trei luni oferă timp pentru evaluarea riscurilor geopolitice și pentru susținerea eforturilor de pace în Ucraina, explică analiștii intervievați de Bloomberg. În ultimele zile ale lunii noiembrie, prețurile petrolului au scăzut pe fondul așteptărilor privind un posibil armistițiu între Ucraina și Rusia și eventuale relaxări ale sancțiunilor occidentale, relevă Bloomberg.
Liderul american, Donald Trump, i-ar fi cerut într-o convorbire telefonică președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, să demisioneze, avertizându-l că, în caz contrar, va fi înlăturat de la putere prin forță, dezvăluie sursele publicației The Wall Street Journal. Potrivit acestora, Trump i-a propus lui Maduro, în schimbul demisiei, amnistie, inclusiv apropiaților săi. Apelul telefonic a avut loc cu puțin timp înainte ca SUA să închidă complet spațiul aerian deasupra Venezuelei, decizie calificată de autoritățile de la Caracas drept un act ostil, remarcă The Wall Street Journal. Ziarul mai scrie că Maduro s-ar fi arătat dispus să plece din funcție peste doi-trei ani, însă Trump, care-l învinuiește de implicare în traficul de droguri, a respins orice amânare. Statele Unite și-au intensificat prezența militară în regiune și au anunțat pregătiri pentru noi operațiuni împotriva Venezuelei, în timp ce Maduro și-a mobilizat forțele armate și a cerut sprijin Rusiei, Chinei și Iranului, primind însă doar mesaje de susținere, subliniază The Wall Street Journal.
