Revista presei | „Alegeri fără alegere” în stânga Nistrului: „Sheriff” păstrează controlul asupra regiunii
Cel mai comentat subiect din presa națională sunt așa-zisele alegeri legislative și locale, care s-au desfășurat duminică, 30 noiembrie, în regiunea transnistreană. Numeroase instituții mass-media reflectă modul în care în R. Moldova, dar și peste Prut, a fost marcată Ziua Națională a României. Din presă mai aflăm că vinurile spumante din R. Moldova, sunt apreciate ca fiind printre cele mai bune din lume.
„Alegeri fără alegere” în stânga Nistrului: „Sheriff” păstrează controlul asupra regiunii, titrează Europa Liberă. „Numele celor care se regăsesc în așa numitul soviet suprem este absolut irelevant, deoarece «Sheriff» rămâne acolo unde este, iar patronul holdingului ia toate deciziile în regiune”, a spus fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, citat de Europa Liberă.
Prezență slabă la așa-numitul scrutin din regiunea transnistreană. Majoritatea „deputaților” și-au păstrat fotoliile, constată Ziarul de Gardă. Potrivit datelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală de la Tiraspol, la urne au venit în jur de 26% din totalul alegătorilor înscriși, precizează publicația.
Așa-numitele alegeri de duminică, din regiunea transnistreană, nu au fost decât o farsă bine orchestrată, desfășurată complet în afara cadrului constituțional al Republicii Moldova, constată comentatorul politic Laurențiu Pleșca, într-un editorial publicat de Agora. Pretinsele alegeri ale deputaților de toate nivelele au fost desfășurate fără recunoaștere internațională, fără observatori și, în esență, fără nicio legitimitate, remarcă autorul articolului. Laurențiu Pleșca atrage atenția că „oamenii de acolo nu au avut nicio opțiune reală, iar prezența extrem de scăzută la vot arată cât de puțin mai cred în acest simulacru. Întrebarea este: cine, la Chișinău, va avea curajul să audă acest semnal? ” – se întreabă comentatorul politic.
Prezența redusă la urne la așa-zisul scrutin pentru pretinsul soviet suprem din regiunea transnistreană indică o demoralizare profundă a populației și o lipsă de încredere în structurile politice ale regimului de la Tiraspol. Declarația aparține expertului Igor Boțan și a fost făcută în cadrul dezbaterilor publice organizate de agenția de presă IPN. Potrivit expertului, participarea redusă la scrutinul din regiune și absența candidaților alternativi reflectă o stare generală de demobilizare și lipsă de perspectivă în rândul populației. „În 2/3 din circumscripții nu au fost candidați de alternativă. A fost un singur candidat și asta spune multe despre așa-zisele alegeri. Deja nu mai au persoane care doresc să candideze pentru funcția de deputat în așa-zisul soviet suprem. Acest fapt demonstrează că regiunea este într-o depresie foarte adâncă economică, socială și politică”, a opinat Igor Boțan.
În cadrul acelorași dezbateri publice, ex-deputatul Oazu Nantoi a subliniat că formatul de negocieri „5+2”, considerat ani la rând mecanismul principal pentru discuțiile privind reglementarea transnistreană, este inutil și contraproductiv pentru Republica Moldova. Oazu Nantoi consideră că formatul de negocieri „5+2” contravine grav esenței conflictului, prezentând Rusia drept mediator, deși aceasta este țara agresoare, mai scrie IPN. Expertul a precizat că după invazia rusă din Ucraina, Moscova și Kievul nu mai pot sta la aceeași masă de negocieri în cadrul formatului „5+2”. Reglementarea conflictului nu poate fi obținută prin negocieri, ci printr-un proces gradual de demontare a regimului ilegal de la Tiraspol, conchide Oazu Nantoi, citat de agenția de știri IPN.
Retragerea trupelor ruse din regiunea din stânga Nistrului, precum și din alte regiuni europene reprezintă un aspect esențial în negocierea unei păci durabile nu doar pentru Ucraina, ci pentru întregul continent european, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, citată de postul public de televiziune, Moldova 1. Răspunzând la o întrebare legată de includerea în negocierile privind planul de pace pentru Ucraina a subiectului trupelor ruse staționate în regiunea transnistreană a R. Moldova, șefa diplomației Uniunii Europene a subliniat că tema este esențială pentru garantarea păcii pe termen lung în Europa.
Așa-numitele alegeri desfășurate recent în regiunea transnistreană readuc în prim-plan una dintre cele mai sensibile probleme ale Republicii Moldova: statutul regiunii în eventualitatea aderării la Uniunea Europeană, constată jurnal.md. În cadrul emisiunii Ora Expertizei de la Jurnal TV, fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a subliniat că reintegrarea regiunii presupune provocări serioase, inclusiv electorale. În scenariul unei reîntregiri înainte de aderarea la UE, circa 150–200 de mii de alegători din stânga Nistrului ar intra în corpul electoral al Republicii Moldova, fiind în prezent expuși unui mediu informațional diferit și unei propagande constante, atrage atenția Iurie Ciocan. Fostul președinte CEC a menționat că în perspectiva aderării, Republica Moldova va trebui să organizeze un nou referendum pentru ratificarea integrării în UE, o practică aplicată și în ultimele valuri de extindere, inclusiv în statele baltice. În acest context, Ciocan subliniază că problema transnistreană nu poate fi soluționată pe termen scurt și necesită o dezbatere publică sinceră și o strategie clară, mai scrie jurnal.md.
Rezolvarea dosarului transnistrean și reintegrarea teritorială a R. Moldova depind în primul rând de războiul din Ucraina, consideră politicianul Dorin Chirtoacă, fost primar al municipiului Chișinău. El a menționat în cadrul emisiunii „Dosar transnistrean” de la Radio Chișinău că „dacă se va reuși oprirea războiului și o pace demnă și justă cât de cât pentru Ucraina, atunci regiunea transnistreană se va dizolva în acest proces de modernizare, dezvoltare și treptat construcția unei vieți sigure și prospere în această regiune de est. În cazul în care Ucraina nu va reuși să iasă din sacrificiul în care se află și să treacă la o etapă nouă, atunci cei de la Tiraspol vor aștepta să vină armata rusă și să-i „elibereze”. Deci, în mare parte depinde de Ucraina, conchide Dorrin Chirtoacă, citat de Radio Chișinău.
Oligarhul fugar la Moscova, Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, anunță că își închide ceea ce numește „proiecte sociale” în Republica Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali pe care i-a promovat, invocând blocarea finanțărilor de către guvernare, transmite RFI. De cealaltă parte, guvernarea afirmă că procesele penale împotriva lui Ilan Șor și a acoliților lui vor continua, iar experții atrag atenția că ceea ce Șor numește „proiecte sociale” sunt de fapt scheme de corupere a alegătorilor, care au devenit neinteresante după ce Moscova a pierdut trei ture de alegeri în Republica Moldova, comentează autorul articolului. Rusia nu renunță, însă, la Republica Moldova, atrag atenția experții, ci doar își schimbă tehnicile, subliniază RFI.
Și Ziarul de Gardă semnalează că„Rusia se pregătește pentru un război hibrid de uzură contra ideii proeuropene în R. Moldova, iar coruperea alegătorilor este prea scumpă pentru a fi menținută până la următoarele alegeri. Toate investițiile rusești vor merge acum în propagandă și partide proxy”, mai scrie publicația, citându-l pe președintele Comunității WatchDog.MD, Valeriu Pașa, după ce fugarul penal Ilan Șor a anunțat că-și închide „proiectele sociale” din R. Moldova. Expertul îndeamnă autoritățile să se concentreze acum „ pe contracararea finanțării ilegale pentru partide și pentru propagandiști”, subliniază ZdG.
România rămâne principalul susținător al Republicii Moldova în parcursul european, dar, în pofida sprijinului constant și avansării negocierilor de aderare, „dosarul transnistrean” poate încetini procesul de integrare în Uniunea Europeană. Opinia aparține analistei de politică externă de la București, Sabina Fati, și a fost exprimată la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, ediția din 1 decembrie. „România rămâne în spatele Republicii Moldova și o susține. E bine că o susține și material, și spiritual, și cultural, dar mai ales în Uniunea Europeană, unde se fac marile negocieri și unde are nevoie de un mare susținător. În fond, România și Republica Moldova probabil că sunt singurele două țări din Europa care vorbesc aceeași limbă, dar sunt despărțite de o graniță. Cine știe, poate că în viitor cele două țări se vor regăsi împreună, nu doar în istorie, ci și pe o altă hartă”, a declarat Sabina Fati, la postul public de televiziune.
Soroca s-a transformat pentru o zi în Capitala Unirii – titrează Observatorul de Nord. Pe 1 decembrie, când românii din Țară și de oriunde sărbătoresc Ziua Națională a României, la Soroca au fost organizate mai multe activități de omagiu a acestei zile, scrie publicația. Soroca, oraș din care a început Marea Unire atunci la 1918, nu a uitat de faptele înaintașilor, menționează autorul articolului.
Vinurile spumantele produse în Republica Moldova au obținut rezultate remarcabile la competiția internațională „Effervescents du Monde 2025”, desfășurată în regiunea Burgundia din Franța, relatează Vocea Basarabiei. În cadrul ediției din acest an a competiției, Republica Moldova a obținut 10 medalii de aur și 10 de argint. De asemenea, Republica Moldova s-a clasat în Top 10 Best Sparkling Wines, alături de producători din Franța, Spania și Brazilia, remarcă Vocea Basarabiei.
