Primarul de Taraclia, afiliat fugarului Șor, pleacă din funcție: „Ne sunt blocate cele inițiativele”
Primarul orașului Taraclia, Veaceslav Lupov, ales pe listele fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și-a anunțat, pe 3 decembrie, demisia din funcție, la două zile după ce condamnatul Ilan Șor a spus că-și „retrage proiectele” din R. Moldova.
Lupov este al doilea primar afiliat fugarului care se ascunde la Moscova de justiția din R. Moldova, după ce și primara municipiului Orhei, Tatiana Cociu, a demisionat, pe 2 decembrie, de la cârma localității.
Motivele demisiei, enumerate de Lupov pe Facebook, sunt similare celor enunțate de Ilan Șor și Tatiana Cociu.
Cei trei acuză guvernarea R. Moldova că ar împiedica „inițiativele” pentru a ajuta cetățenii și a dezvolta localitățile.
„Anume noi, echipa lui Ilan Șor, am început să înfrumusețăm Taraclia. În ultimii ani, datorită proiectelor și sprijinului lui Ilan Mironovici, în oraș a apărut iluminat modern, au fost renovate curțile, instalate terenuri de joacă, grădinița a fost complet reconstruită, amenajate parcări, reparate și construite drumuri, iar pensionarii primeau suplimente. Am făcut tot posibilul pentru a păstra adevărul istoric și memoria, am restaurat monumentele soldaților sovietici, care au învins fascismul. Știu cât de importante au fost aceste proiecte pentru fiecare dintre dumneavoastră. Dar continuarea implementării lor cu dedicare totală este imposibilă sub dictatura stabilită de regimul Sandu – PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate – n.r.)”, a scris Lupov pe Facebook.
Aceeași sursă deplânge „distrugerea blocul nostru Victorie” și acuză „presiuni asupra susținătorilor, arestări și procese împotriva liderilor noștri”.
„PAS a capturat țara prin înșelăciune. Cât timp la Chișinău guvernează bandiții pasiști, nu putem dezvolta orașul așa cum merită”, a mai scris Veaceslav Lupov pe rețelele de socializare.
Plan de combatere a interferențelor străine în R. Moldova
Și Tatiana Cociu, care nu a mai fost văzută în ultimele două luni la Orhei, a acuzat guvernarea că i-ar „persecuta” echipa și că i-ar fi „sustras fondurile” preconizate pentru „dezvoltarea” municipiului, iar, ca urmare, „rămânerea în funcția de primar a devenit imposibilă pentru mine”.
Pe 1 decembrie, Ilan Șor a anunțat, printr-un filmuleț video publicat pe Telegram, că-și suspendă „proiectele sociale” din R. Moldova, acuzând guvernarea că i-ar fi „blocat” circa 50 de milioane de dolari și toate posibilitățile de a „ajuta cetățenii”.
Tot el a anunțat că își retrage „sprijinul politic” și că reprezentanții formațiunilor asociate cu numele său își vor depune mandatele, pentru că s-ar confrunta cu riscuri la adresa „vieții și libertății” lor.
În timp ce experții vorbesc despre o schimbare de tactică a Moscovei, care încearcă să-și reconfigureze instrumentele politice după eșecurile rețelelor proruse la ultimele alegeri din R. Moldova, președinta Maia Sandu este convinsă că Federația Rusă nu își va schimba atitudinea față de statul nostru.
„Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu Republica Moldova, din păcate. Ne-am dori să avem o relație normală și să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne. Dar, așa cum am văzut în ultimii ani și inclusiv după alegeri, atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat și nu este vorba doar despre atitudinea Kremlinului în raport cu Republica Moldova. Vedem aceeași atitudine față de multe alte state independente, libere și suverane. Riscurile nu doar că nu dispar, ci vor crește, pentru că devin mai complexe metodele prin care se intervine. Deci, nu trebuie să ne relaxăm. Dimpotrivă, trebuie să fim și mai vigilenți”, a declarat Maia Sandu, într-o conferință de presă susținută după ședința Consiliului Național de Securitate, organizată pe 2 decembrie.
De altfel, Consiliul Național de Securitate a aprobat un plan amplu de măsuri pentru consolidarea rezilienței democratice în perioada anilor 2026 – 2027, care include acțiuni privind sporirea rezilienței informaționale, asigurarea securității cibernetice și combaterea finanțării electorale ilegale, domenii identificate drept vulnerabile în fața ingerințelor externe la ultimele procese electorale.
CITIȚI ȘI:
