Republica Moldova mizează pe identitatea locală: brânza, ceaiurile și pistilul pot obține protecție europeană
Produsele cu identitate locală din Republica Moldova - de la brânza de Popeasca și ceaiurile de la Zăbriceni până la prunele de Lalova și pistilul de Valea Răutului - se află în proces de obținere a protecției europene, într-un moment în care Uniunea Europeană lansează și un nou sistem de indicații geografice pentru produsele artizanale și industriale.
În timp ce tot mai mulți producători moldoveni caută acces la etichete precum Indicație Geografică Protejată (IGP) sau Denumire de Origine Protejată (DOP), UE extinde pentru prima dată acest model de protecție și pentru sticlărie, ceramică, bijuterii și alte meșteșuguri, consolidând piața unică a produselor autentice.
Produsele moldovenești - potențial și criterii de protecție
Într-un interviu acordat pentru emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”, Simion Levițchi, șeful Direcției Mărci și Design Industrial din cadrul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), a explicat că primul pas pentru un producător este înregistrarea mărcii comerciale, însă valoarea reală vine atunci când un produs este recunoscut printr-o indicație geografică, care leagă identitatea lui de locul de proveniență.
„Indicațiile geografice se referă la relația dintre un produs și locul de unde vine produsul”, a precizat el.
Actualmente, în Republica Moldova sunt înregistrate 18 indicații geografice și denumiri de origine, acoperind atât produse agroalimentare, cât și băuturi alcoolice. Levițchi a subliniat că unele denumiri geografice funcționează deja în mentalul colectiv: „Dacă noi spunem Zăbriceni, pentru o bună parte dintre noi această denumire se asociază cu plantele uscate crescute la Mănăstirea Zăbriceni”.
Pentru a fi eligibil, un produs trebuie să fie strâns legat de particularitățile naturale sau tradițiile locale. „Produsul trebuie să fie legat de factorii naturali și potențial de factorii umani, de tradițiile din acea zonă”, a explicat Levițchi.
El a menționat că există rețete și proceduri standardizate, descrise într-un document public, pe baza căruia mai mulți producători pot folosi aceeași denumire protejată.
Opt indicații geografice moldovenești - deja protejate în UE
Procesul de recunoaștere europeană este simplificat datorită unui acord dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
„În baza acestui acord, Republica Moldova prezintă lista indicațiilor geografice protejate deja în țară și solicită acordarea protecției în Uniunea Europeană”, a explicat specialistul.
În prezent, opt denumiri moldovenești beneficiază de protecție în UE, printre care Valul lui Traian, Romănești, Ciumai, Codru, Ștefan Vodă și Divin.
Printre exemplele de succes menționate de Simion Levițchi se află: pistilul de Valea Răutului, cu export pe mai multe piețe; mierea din Codrii Moldovei, protejată ca indicație geografică; cavurma de Bugeac, recent înregistrată la AGEPI.
Scopul principal al sistemului, subliniază Levițchi, este „promovarea regiunii”, conferind vizibilitate, încredere și prețuri mai bune pentru producători.
UE introduce un nou sistem de indicații geografice pentru produse artizanale și industriale
În paralel cu aceste evoluții, Uniunea Europeană extinde, începând cu 1 decembrie 2025, protecția indicațiilor geografice și asupra produselor neagricole - o premieră anunțată de Comisia Europeană.
Sistemul va acoperi creații cu tradiție istorică și identitate locală, precum sticla de Bohemia, porțelanul de Limoges, cuțitele Solingen sau tweed-ul Donegal, recunoscute pentru calitatea și reputația derivată din locul de origine. Noile reguli vor sprijini meșteșugurile locale, vor proteja locurile de muncă și vor contribui la autenticitatea și trasabilitatea produselor europene.
Producătorii pot depune cererea printr-o asociație sau individual, cu prezentarea unui caiet de sarcini care detaliază denumirea, procesul de producție și aria geografică. Dosarul se depune la autoritatea națională competentă, cu excepția câtorva țări care beneficiază de derogări și pot aplica direct la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.
În total, în Europa există deja circa 4.000 de produse autentice protejate prin sistemul tradițional DOP / IGP / STG.
Republica Moldova deține, la rândul său, 18 produse cu origine protejată, un patrimoniu încă prea puțin cunoscut la nivel național, dar recunoscut internațional odată cu înregistrarea în UE. Produsele protejate nu pot fi reproduse sub aceeași denumire sau rețetă nicăieri în lume, indiferent dacă provin din state UE sau din țări terțe.
Publicul interesat poate afla mai multe la Seminarul Național privind Indicațiile Geografice, parte a expoziției „Infoinvent-2025”.
Iar interviul difuzat în cadrul emisiunii „Dimineața cu Radio Moldova” poate fi audiat mai jos.
Autor: Veronica Scorpan
CITIȚI ȘI:
