Revista presei | Chișinăul lucrează la o strategie de reintegrare a regiunii transnistrene; Rețeaua teritorială a grupării „ȘOR” a intrat în colaps
Presa din R. Moldova abordează un spectru larg de subiecte, între care lucrul la o nouă strategie de reintegrare a regiunii transnistrene, dar și achiziționarea unui radar modern, de ultimă generație, capabil să detecteze dronele care survolează spațiul aerian al țării. Pe acest fundal, publicațiile naționale transmit că o nouă dronă rusească de tip Gerbera a fost găsită în raionul Sângerei. Din presă mai aflăm că în scuarul „Colina Circului” din Chișinău va fi amenajată prima pădure urbană compactă a orașului, realizată după metoda japoneză Miyawaki.
Autoritățile de la Chișinău lucrează la o strategie de reintegrare a regiunii transnistrene, întrucât formatul de negocieri „5+2” nu mai este funcțional și nu poate fi reluat în actualul context regional, scrie Moldpres, cu referire la anunțul făcut de viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, după ședința Guvernului. „Ar fi foarte complicat să ne imaginăm că doi actori importanți în proces, aflați într-un război direct, ar putea participa la reglementarea unui alt conflict”, a explicat oficialul.
Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite, totuși strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”, notează NewsMaker, citându-l pe vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Potrivit oficialului, anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.
„Reintegrarea Republicii Moldova poate avea loc în apropiații 5-7 ani de zile. În ultimii ani, s-a schimbat situația și realitățile din teren, inclusiv și situația regională. Respectiv, formatul 5+2 își pierde interesul”, constată fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, citat de Moldova 1. Rolul principal îl are Chișinăul, autoritățile moldovenești, care deja pe fiecare etapă de reintegrare, trebuie să solicite sprijinul partenerilor relevanți, a menționat Gheorghe Bălan.
În contextul unui eventual pachet de negociere a păcii dintre Ucraina și Federația Rusă, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că R. Moldova nu-și propune să fie „parte a unui pachet de reglementare a conflictului, ci mai degrabă a unui pachet de securitate regională”, mai scrie Moldova 1. „Pentru noi, acest lucru ar viza exclusiv retragerea forțelor militare ruse din regiune. În ceea ce privește reglementarea propriu-zisă a conflictului în Republica Moldova, ne vom angaja să facilităm un proces de negocieri care să includă atât Tiraspolul, cât și partenerii internaționali care ne susțin, în primul rând Uniunea Europeană, Statele Unite și OSCE”, a conchis Valeriu Chiveri.
Într-un amplu articol publicat de Veridica, analistul politic Nicolae Negru abordează problema securității R. Moldova în contextul războiului din Ucraina. „Putin dorește refacerea URSS și Ucraina nu e singurul teritoriu unde a călcat soldatul rus. Dacă în urma acestei „operații militare speciale” ucrainene, Rusiei i se recunoaște dreptul de a anexa teritoriile ocupate, de a-și muta granița spre vest, de ce ea nu ar profita pentru a-și adăuga și alte teritorii, pornind niște războaie mai puțin riscante, împotriva unor state mai mici, mai slabe, din punct de vedere militar? – se întreabă Nicolae Negru. Ce se întâmplă dacă, încheind un armistițiu cu Ucraina, Rusia atacă Republica Moldova? Pe unde? Din Marea Neagră, cu rachete, și de la Tiraspol, cu tancurile, de exemplu. Nu e o ipoteză pur teoretică, atâta timp cât Rusia dispune pe Nistru de o bază militară și poate recruta câteva zeci de mii de soldați. (...) Da, Kremlinul l-a retras și l-a băgat pe tâlharul Ilan Șor în „sertar”, dar aceasta nu înseamnă că a renunțat la planul de a relua controlul asupra spațiului dintre Nistru și Prut, atenționează analistul politic. Spre deosebire de Ucraina și alte state post-sovietice, Republica Moldova dispune de o ușă proprie spre NATO. Pe ea scrie: reunirea cu România. (...) Poate ar fi cazul ca această posibilitate să fie consfințită printr-un acord oficial, care să prevadă declanșarea procedurii de reunificare urgentă odată cu primul indiciu că Rusia pregătește un atac armat asupra Republicii Moldova? – este o întrebare fundamentală la care atrage atenția Nicolae Negru.
Presa națională mai scrie că Republica Moldova va investi 20 de milioane de euro, fonduri oferite de Uniunea Europeană, în sisteme moderne de apărare antiaeriană. Banii vor fi utilizați pentru consolidarea capacităților de monitorizare și protecție a spațiului aerian, inclusiv împotriva dronelor, notează Jurnal.md.
Și Newsmaker anunță că Republica Moldova va achiziționa un radar modern, de ultimă generație, capabil să detecteze inclusiv dronele care survolează spațiul aerian al țării. Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, noul radar urmează să fie livrat la începutul anului 2026, iar operaționalizarea este planificată pentru primul semestru al aceluiași an, precizează NewsMaker.
Între timp, numeroase instituții de presă transmit că o nouă dronă, a fost găsită pe teritoriul RM, de această dată în localitatea Pepeni, raionul Sângerei. Primarul satului Pepeni, Oleg Cernei, a publicat pe rețelele sociale mai multe imagini cu presupusa dronă, iar într-o transmisiune live, edilul a declarat că aceasta a fost găsită pe un câmp, la hotarul dintre comunele Pepeni și Copăceni, scrie Europa Liberă. Agora notează că drona descoperită în localitatea Pepeni, este un model rusesc Gerbera, seria ЫЫ31932, folosit pentru atacuri de saturare și recunoaștere.
Presa națională continuă să comenteze anunțul fugarului Ilan Șor de închidere a așa ziselor proiecte sociale în RM. Ilan Șor își abandonează oamenii în prag de iarnă. Lux pentru șefi, amenzi și închisoare pentru activiști – titrează portalul Deschide.md. Rețeaua teritorială a grupării „ȘOR” a intrat în colaps după anunțul condamnatului fugar Ilan Șor privind închiderea tuturor „proiectelor sociale”. Potrivit surselor Deschide.MD din cadrul blocului „Pobeda”, plata „salariilor” pentru activiștii lui Șor – sume de 2-3 mii de lei/lunar – a fost sistată încă din septembrie. Oamenii spun că banii promiși de curatori așa și nu au fost transferați, iar responsabilii de sectoare nu mai răspund la telefon.Totodată, conturile de Telegram folosite anterior pentru coordonarea activității au fost suspendate, iar sediile entităților asociate cu „ȘOR” au fost închise.
Anunțul făcut de Ilan Șor la 1 decembrie precum că închide așa-zisele programe de susținere socială nu este o simplă retragere a ajutoarelor, ci semnalează, potrivit analiștilor politici consultați de Ziarul de Gardă, „eșecul monumental al Moscovei” în influențarea vectorului european al R. Moldova. Specialiștii avertizează că liderul fugar își mută operațiunile în afara țării, însă rețelele propagandistice rămân active și pregătite să continue presiunea politică. Anunțul lui Ilan Șor privind închiderea programelor sale sociale a declanșat în doar 24 de ore o campanie coordonată pe Telegram și Facebook, menită să transforme decizia într-o „criză națională”, atrage atenția ZdG. Zeci de canale pro-ruse au publicat zeci de mesaje, vizualizate de peste 40 de mii de ori, în care guvernarea este acuzată că „blochează ajutoarele” și îi „persecută” pe susținătorii lui Șor. Analistul politic Ion Tăbârță consideră că anunțul lui Șor reflectă schimbarea strategiei Kremlinului după rezultatele „răsunător de slabe” ale structurilor pro-ruse la parlamentare. „S-a investit enorm în Șor din 2021 încoace, dar el nu mai este perceput ca o investiție rentabilă”, afirmă Ion Tăbârță, citat de ZdG.
Analistul politic Victor Ciobanu a menționat, într-o analiză publicată de NewsMaker, că în anul următor în Moldova nu vor avea loc alegeri mari, de aceea, deocamdată, cu greu vom vedea „acel front șorist”. „Dar mai aproape de alegeri ei se vor manifesta. Și puterea va trebui să reacționeze”, a concluzionat expertul.
Presa din RM mai scrie că miercuri, instanța de judecată a acceptat doar 27 de persoane din 160 de pe lista înaintată de avocații lui Vladimir Plahotniuc pentru a fi audiate în calitate de martori în dosarul „Frauda bancară”. Realitatea.md îl citează pe procurorul de caz, Alexandru Cernei. Funcționarul a menționat că majoritatea persoanelor propuse de apărare nu au fost admise deoarece avocații nu au prezentat suficiente argumente care să demonstreze necesitatea și relevanța audierii lor. Cernei a mai precizat că un număr considerabil dintre cei incluși pe listă sunt implicați în alte cauze penale conexe fraudei bancare, având statut de învinuiți sau inculpați.
Ministerul Mediului examinează posibilitatea introducerii unor restricții sau chiar a unei interdicții asupra utilizării artificiilor și petardelor, în contextul efectelor nocive pe care acestea le au asupra faunei, mediului și sănătății publice, scrie ECO FM. Postul de radio face trimitere la declarațiile făcute miercuri de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a subliniat că instituția lucrează la identificarea unui mecanism de reglementare „echilibrat și eficient”.
Iar Ecopresa relatează că în scuarul „Colina Circului” din Chișinău va fi amenajată prima pădure urbană compactă a orașului, realizată după metoda japoneză Miyawaki. Schimbările climatice arată tot mai clar că orașele au nevoie de spații verzi reziliente, capabile să stocheze carbon, să răcorească aerul și să protejeze solul, comentează publicația. O pădure Miyawaki poate stoca de până la 30 de ori mai mult carbon decât câțiva arbori plantați izolat sau decorațiuni verzi obișnuite, precizează Ecopresa. Evenimentul va avea loc duminică, 7 decembrie, iar oricine dorește se poate alătura atelierului, mai scrie publicația.
