Expert | În negocierile Rusia - SUA, R. Moldova riscă să fie marginalizată pe subiectul transnistrean
În contextul discuțiilor privind planul de pace din Ucraina, interesele statelor mici pot fi marginalizate în jocurile marilor puteri, iar Chișinăul riscă să piardă poziția strategică în dosarul transnistrean. Expertul în științe politice Laurențiu Pleșca a declarat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că Republica Moldova trebuie să rămână vigilentă și să manifeste o diplomație activă în negocierile privind viitorul securității europene.
„Retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse din regiunea transnistreană este o chestiune care trebuie vociferată, dar nu neapărat în contextul negocierilor bilaterale. Pentru că, vedem, în discuțiile dintre partea americană și partea rusă nu este inclusă, câteodată, partea ucraineană. Înseamnă că, dacă anumite aspecte de securitate sunt discutate de către marile puteri, statele mici precum R. Moldova nu au neapărat un cuvânt de spus. Este importantă păstrarea atenției asupra dosarului transnistrean pentru Uniunea Europeană”, a declarat Laurențiu Pleșca, la Moldova 1.
Expertul a mai avertizat că R. Moldova riscă să piardă controlul, dacă marile puteri ar decide integrarea dosarului transnistrean într-un pachet mai amplu de negocieri.
„Dacă dosarul transnistrean ar fi inclus într-un pachet mai mare care vizează Ucraina și Rusia, cred că R. Moldova ar putea pierde controlul asupra propriilor interese și aceste soluții ar putea fi negociate fără Chișinău. Desigur, autoritățile de la Chișinău trebuie să lucreze din ce în ce mai mult pe acest format: 1+1. Formatul 5+2 s-a dovedit unul neproductiv timp de trei decenii, unde părțile implicate acum sunt în război. Nu mai vorbesc despre OSCE, care nu a reușit să păstreze pacea în Europa”, a constatat analistul.
Pleșca leagă absența secretarului de stat american Marco Rubio de la recenta ministerială NATO de o tranziție administrativă ce ar putea indica o reorientare strategică.
„Se discută, într-adevăr, noile bugete NATO, inclusiv acele fonduri prioritare pentru Ucraina, pentru că sunt, în momentul de față, angajamente de peste patru miliarde de dolari în lista de priorități pentru a ajuta militar Ucraina. De când a venit administrația Trump, am observat că nu au existat alocări suplimentare de sprijin militar pentru Kiev. Pentru că toate aceste livrări care au fost în ultima perioadă au fost de fapt angajamentele statului SUA de pe vremea președintelui Biden. În timp ce Europa a început să producă, la o viteză mai mare, mai mult. Livrările acestea durează și este nevoie ca inclusiv statele europene să sprijine și mai mult Ucraina”, a precizat expertul.
„Absența secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, ar putea fi catalogată ca o atenție sporită acum a SUA pentru negocierile de pace cu Federația Rusă. Am văzut prezența emisarului special Witkoff la Moscova. Nu s-a ajuns, totuși, neapărat la un consens, deși unele discuții au fost productive. Există, desigur, mai multe speculații referitoare la anturajul președintelui Trump - vedem aripa republicană tradițională din care face parte Marco Rubio - și are o parte un pic mai radicală reprezentată de alte persoane. Rubio e mai înclinat de a avea o atitudine mai împăciuitoare pentru partea ucraineană”, a punctat Pleșca.
Subliniind fermitatea poziției europene față de amenințările rusești, Pleșca a avertizat asupra tacticilor hibride într-un moment critic al negocierilor.
„Statele NATO nu sunt speriate de discursul președintelui rus. Am văzut din partea Federației Ruse prin acel plan de 28 de puncte chestiuni inimaginabil de acceptat nici pentru Ucraina și nici pentru statele europene. De aceea, a fost acea contrapropunere europeană pregătită de Marea Britanie, Franța și Germania și, desigur, de Ucraina, care încerca să arate o poziție fermă a statelor europene. (...) În momentul în care se întâmplă negocierile, Federația Rusă își antrenează tot arsenalul hibrid împotriva statelor NATO, inclusiv împotriva statelor din vecinătate precum Republica Moldova”, a conchis expertul de la București, la postul public de televiziune.
CITIȚI ȘI:
