Revista presei internaționale | După negocierile de la Moscova, Washington și Kiev discută din nou încheierea războiului ruso-ucrainean
Presa internațională urmărește intens evoluțiile negocierilor pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, relatând despre o nouă întâlnire dintre delegațiile de la Kiev și Washington care urmează să aibă loc astăzi în Statele Unite. Dinamica repartizării sprijinului militar în cadrul NATO și inițiativele financiare ale Uniunii Europene se numără printre alte subiecte importante aflate în atenția publicațiilor străine.
Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, urmează să se întâlnească joi, 4 decembrie, la Miami, cu negociatorii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, informează Suspilne. Agenția de presă subliniază că întâlnirea va avea loc după discuțiile de peste cinci ore purtate la Moscova pe 2 decembrie, care nu au adus niciun progres concret. Ucraina și aliații săi europeni l-au acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că mimează în continuare interesul pentru pace, relevă Suspilne.
Președintele SUA, Donald Trump, a lăudat între timp discuțiile purtate de trimișii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu Putin la Kremlin, dar a declarat că nu este sigur că acestea vor avea rezultate concrete, relatează Bloomberg. Potrivit agenției americane de presă, Trump a indicat că perspectivele negocierilor de pace pentru Ucraina rămân neclare, chiar dacă întrevederea a fost, în opinia sa, una „bună”.
Deși Donald Trump își dorește încheierea rapidă a războiului, el subestimează obiectivele strategice mai ample ale lui Putin, comentează CNN. În pofida presiunilor interne, liderul rus și-a militarizat economia, iar continuarea conflictului îi oferă, în multe privințe, un avantaj politic, notează postul american de televiziune. Orice posibile concesii ale Kievului au rămas secrete, iar Putin, în cele din urmă, nu a acceptat niciun acord, dezvăluia CNN.
Potrivit The New York Times, deși Rusia se confruntă cu dificultăți economice, acestea nu sunt suficient de grave pentru a o forța să accepte concesii majore la masa negocierilor. Consilierii lui Putin au insistat asupra capacităților militare și economice ale Moscovei de a susține războiul, invocând inclusiv recentele câștiguri de pe front, remarcă The New York Times. Potrivit ziarului, în ciuda sancțiunilor occidentale și a scăderii veniturilor din petrol și gaze, Rusia continuă să obțină fonduri importante prin intermediul industriei energetice și al flotei sale „din umbră”. Inflația și dobânzile ridicate afectează companiile și consumatorii ruși, iar unele mari întreprinderi, precum căile ferate sau industria auto, se confruntă cu probleme financiare serioase. Cu toate acestea, pierderile umane masive sunt compensate prin recrutări constante, iar Putin pare dispus să continue un război de uzură, susținând în continuare că Rusia este pe cale să câștige, conchide The New York Times.
Vladimir Putin a recurs în repetate rânduri la amenințări apocaliptice, inclusiv nucleare, pe parcursul războiului din Ucraina, însă aceste tactici s-au dovedit tot mai puțin credibile, apreciază jurnalistul britanic Con Coughlin în The Telegraph. El arată că astfel de avertismente au fost folosite inclusiv în timpul discuțiilor despre livrările de tancuri și avioane F-16 către Kiev sau în contexte tensionate cu NATO, care, în opinia autorului, ar avea oricum superioritate militară într-un conflict direct cu Rusia. Totuși, temerile Occidentului de a nu provoca escaladarea au contribuit la prelungirea războiului, deoarece Ucraina a primit mai degrabă mijloace de apărare decât instrumente decisive pentru victorie. Coughlin susține că Donald Trump este mai dispus să-l confrunte pe Putin, inclusiv prin demonstrații de forță și reluarea testelor nucleare americane. În pofida propagandei de la Kremlin, armata rusă ar înregistra pierderi masive, iar sancțiunile recente, inclusiv împotriva Rosneft și Lukoil, ar fi redus semnificativ veniturile Moscovei. Autorul concluzionează că intensificarea sancțiunilor, lovirea „flotei din umbră” și posibila livrare de rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei l-ar putea forța pe Putin să accepte pacea doar în lipsa oricărei alte opțiuni.
Două treimi dintre statele NATO s-au angajat să contribuie la achiziția de arme americane pentru Kiev, relatează The Guardian. Ziarul britanic face referire la rezultatele reuniunii miniștrilor apărării din țările Alianței, care a avut loc ieri la Bruxelles. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat, citat de The Guardian, că sprijinul acordat Ucrainei „face o diferență reală pe câmpul de luptă”. Rutte a avertizat că NATO se confruntă cu „pericole reale și de durată”, acuzând Rusia de intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene și de comportamente nesăbuite față de alianță, precum încălcarea spațiului aerian și atacuri cibernetice, notează The Guardian. Referindu-se la negocierile de pace, Rutte l-a lăudat pe Donald Trump, susținând că acesta a reușit să depășească impasul legat de războiul din Ucraina, deși pacea va necesita o abordare treptată, scrie ziarul. Rutte a precizat că NATO colaborează îndeaproape cu SUA și urmărește obținerea unei păci care să respecte suveranitatea Ucrainei, conchide The Guardian.
Comisia Europeană a elaborat un plan pentru acordarea unui credit de reparații Ucrainei, care include active rusești înghețate nu doar în depozitarul belgian Euroclear, ci și în alte state membre ale UE, dezvăluie Politico. Conform surselor publicației, planul prevede un împrumut maxim de 210 miliarde de euro, dintre care 115 miliarde ar urma să finanțeze industria de apărare a Ucrainei, iar restul să acopere alte nevoi bugetare și să ramburseze credite anterioare oferite de grupul G7, în care intră cele mai puternice economii occidentale. Confiscarea activelor ar urma să fie aprobată prin vot cu majoritate calificată, pentru a evita un eventual veto al Ungariei, subliniază Politico, amintind că premierul maghiar Viktor Orban blochează permanent inițiativele menite să sprijine Ucraina. Comisia propune, de asemenea, interzicerea temporară a returnării fondurilor către Rusia și a aplicării în UE a unor hotărâri ale instanțelor străine favorabile Moscovei, scrie aceeași publicație. Cu toate acestea, Belgia și-a exprimat nemulțumirea față de detaliile juridice ale mecanismului, temându-se de riscuri în cazul ridicării sancțiunilor sau al unor procese pierdute, conchide Politico.
Premierul Belgiei, Bart De Wever, a avertizat că o eventuală confiscare a activelor rusești înghețate ar reprezenta un precedent periculos și ar expune Belgia unor repercusiuni grave din partea Moscovei. Într-un interviu pentru La Libre Belgique, el a spus că presiunile sunt uriașe, dar subliniază că aceste fonduri aparțin Băncii Centrale a Rusiei și că, istoric, nici măcar în al Doilea Război Mondial nu au fost confiscate astfel de active. De Wever consideră o iluzie ideea unei înfrângeri totale a Rusiei și avertizează asupra riscului destabilizării unei puteri nucleare. El a afirmat că Rusia a transmis clar că Belgia și liderii ei vor „simți consecințele” dacă se va trece la confiscare. Potrivit premierului belgian, Moscova ar putea riposta prin confiscarea activelor occidentale, inclusiv a celor aparținând Euroclear și companiilor belgiene din Rusia. În lipsa unui acord european clar de împărțire a riscurilor, De Wever spune că va face tot posibilul pentru a bloca această inițiativă.
Associated Press și focalizează atenția asupra intemperiilor naturale provocate de încălzirea globală. Agenția de presă subliniază că anul acesta Asia de Sud-Est a fost devastată de inundații și furtuni neobișnuit de puternice, care au provocat moartea a peste 1.400 de persoane și au lăsat mii de oameni dispăruți în Indonezia, Thailanda și Sri Lanka. În unele regiuni, sate întregi au rămas izolate, iar mii de locuitori se confruntă cu lipsa apei potabile și daune masive ale infrastructurii. Experții intervievați de Associated Press avertizează că astfel de fenomene extreme vor deveni „noua normalitate” din cauza schimbărilor climatice, iar regiunea trebuie să se pregătească pentru condiții și mai severe în anii următori. Creșterea temperaturii oceanelor și nivelului mării amplifică puterea furtunilor, iar modificările curenților atmosferici prelungesc sezonul ciclonilor și tornadelor, spun savanții. Pagubele economice sunt uriașe: numai Vietnamul estimează pierderi de peste 3 miliarde de dolari, iar Thailanda și Indonezia se confruntă cu daune semnificative în agricultură și infrastructură, detaliază Associated Press. Deși țările din regiune își intensifică eforturile pentru energie regenerabilă, dependența de combustibili fosili și insuficiența finanțării internaționale fac ca vulnerabilitatea la dezastre să rămână extrem de ridicată, mai spun experții intervievați de Associated Press.
În 2026, călătoriile în anumite destinații ar putea fi mai scumpe din cauza tensiunilor geopolitice, izolării și restricțiilor asupra spațiului aerian, care duc la rute mai lungi și costuri mai mari de combustibil, estimează Fodor's. Potrivit portalului de știri, companiile aeriene low-cost pierd teren din cauza creșterii costurilor cu personalul și taxelor aeroportuare, iar țările care reprezintă cele mai atractive destinații turistice majorează impozitele pentru vizitatori. De exemplu, Veneția va reintroduce taxa de intrare, Edinburgh va aplica un impozit de până la 5% pentru cazare, iar în Norvegia și Grecia se vor percepe taxe pentru pasagerii de croazieră, remarcă Fodor's. În Asia, Singapore va impune o taxă pentru combustibil ecologic, iar Kyoto va majora impozitul pe cazare cu până la 900%. Experții intervievați de Fodor's recomandă turiștilor să fie flexibili în alegerea tipului de călătorie și să adapteze destinația la bugetul lor. Turiștilor li se mai recomandă să opteze pentru cazare la prieteni sau rude, să călătorească în afara sezonului de vârf, să pregătească singuri mesele și să pornească la drum cu mai puține bagaje pentru a economisi bani.
