R. Moldova trebuie să accelereze ritmul reformelor: justiția, economia și digitalizarea sunt prioritare
Republica Moldova înregistrează progrese vizibile pe calea aderării la Uniunea Europeană, însă ritmul reformelor trebuie accelerat considerabil. Finalizarea reformei justiției, creșterea competitivității economice, consolidarea capacității administrative, digitalizarea serviciilor publice rămân printre prioritățile semnalate atât de autoritățile naționale, cât și de partenerii europeni. Constatările au fost prezentate în cadrul Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2025, desfășurat pe 5 decembrie.
„Republica Moldova este tratată de UE ca un viitor stat membru, nu ca un stat vecin”
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a spus că Republica Moldova se află în centrul atenției instituțiilor europene, iar mobilizarea pentru avansarea procesului de aderare este „serioasă și urgentă”.
Europarlamentarul a subliniat că Uniunea Europeană tratează Republica Moldova „ca pe un viitor stat membru” și a evidențiat o serie de acțiuni menite să accelereze integrarea țării în blocul comunitar. Negrescu a amintit că Parlamentul European a aprobat recent o rezoluție privind începerea negocierilor de aderare și că eurodeputații au înaintat un demers direct președintelui Consiliului European în acest sens.
„Există un oarecare sentiment de profundă urgență cu privire la această decizie și am menționat acest lucru în intervențiile mele din Parlamentul European. Trebuie transmis acest semnal clar instituțiilor europene, care arată, în opinia mea, nu doar ambiția, dar și capacitatea reală de implementare a tot ce înseamnă acest efort de negociere la Uniunea Europeană”, a subliniat europarlamentarul.
La nivelul legislativului european, Republica Moldova are mulți prieteni, „care lucrează zi de zi pentru a transforma acest efort în rezultate”. „Iar acest angajament, vă spun clar, nu este unul doar declarativ”*, a afirmat Victor Negrescu.
Vicepreședintele Parlamentului European a atenționat că ritmul de integrare depinde de continuarea reformelor interne: „Procesul real al Republicii Moldova va depinde de capacitatea instituțiilor de la Chișinău de a menține ritmul reformelor, în justiție, în lupta împotriva corupției, în energie, achiziții publice, administrație, mediu și agricultură”.
Negrescu a apreciat rezultatele screening-ului tehnic, finalizat în doar 15 luni, descriindu-l drept „un succes care arată că Republica Moldova poate demonstra performanță la nivel european”.
Vicepreședintele PE a evidențiat rolul Planului de Creștere pentru Republica Moldova, un pachet de 1.9 miliarde de euro anunțat de Comisia Europeană și sprijinit de Parlamentul European: „Nu vorbim doar despre fonduri, ci despre proiecte care trebuie să schimbe viața oamenilor: spitalul regional din Bălți, modernizarea termoficării din Chișinău, facturi mai mici la energie, accesul la zona unică de plăți în euro”.
Finanțări pentru ONG-uri, diasporă și proiecte transfrontaliere cu România
Eurodeputatul a spus că regulamentul Planului de Creștere include prevederi noi, obținute prin amendamentele sale: finanțarea directă a organizațiilor societății civile, precum și implicarea diasporei în dezvoltarea Republicii Moldova.
Totodată, Negrescu a subliniat importanța proiectelor energetice și de infrastructură realizate împreună cu România: „Relația dintre România și Republica Moldova este crucială, un pilon strategic pentru parcursul european al Republicii Moldova. De aceea, trebuie să insistăm pe interconectări, pe zona de dezvoltare a infrastructurii de transport, pe proiectele comune de digitalizare și vă asigur de sprijinul politic de la București pentru toate aceste elemente, pentru că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă un obiectiv de țară și pentru România”.
Negrescu a menționat că Parlamentul European va sprijini autoritățile de la Chișinău în combaterea atacurilor hibride, a finanțărilor ilegale și a presiunilor externe. Totodată, acesta a reiterat că societatea civilă este un actor indispensabil al integrării.
„Societatea civilă nu este un partener opțional. Este parte din arhitectura oficială a integrării europene. Fără ea, aderarea rămâne tehnică. Cu ea devine democratică și durabilă”.
„Oamenii vor rezultate, nu procese”
Șeful Secției Politice a Delegației UE în Republica Moldova, Máté Csicsai, a subliniat că există câteva priorități interdisciplinare care vor fi foarte importante pentru asigurarea succesului tuturor reformelor. În primul rând, este vorba de capacitatea administrativă, „care va fi decisivă”. Csicsai consideră că progresul este evident, însă a subliniat necesitatea consolidării în continuare a acestuia.
Oficialul a insistat asupra nevoii de a acorda atenție angajării personalului calificat: „Aici este important să luăm în calcul că avem și capacități imense în societatea civilă și în sectorul de afaceri, care, de asemenea, trebuie să fie folosite în procesul de aderare, dacă reformele vor fi accelerate”.
El a evidențiat și importanța reformei teritorial-administrative, despre care afirmă că „poate să aibă un impact major în pregătirea de aderare la Uniunea Europeană și pregătirea autorităților locale pentru a fi în stare să absoarbă fondurile UE”, pe care o consideră o mare prioritate.
Csicsai a identificat drept element decisiv concentrarea pe implementare, „și nu doar pe legislație”. De asemenea, a evidențiat aspectul comunicării, legat de așteptările ridicate ale publicului. Csicsai a afirmat că „oamenii nu sunt interesați de procese, ci de rezultate” și a punctat necesitatea unor proiecte vizibile, precum SEPA, roamingul sau participarea Republicii Moldova în programele UE precum Europa Digitală și Europa Creativă. Tot el a explicat că beneficiile integrării europene „apar pe parcursul procesului, nu doar la sfârșitul său”.
Subliniind importanța consensului social și politic, care poate deveni un factor de consolidare a unității naționale, reprezentatul Delegației UE a încurajat coeziunea după o perioadă electorală intensă. În opinia sa, procesul de integrare trebuie să fie unul politic și inclusiv, la toate nivelurile. El a numit acest proces „un proiect de turnesol”, pentru că, în materie de integrare europeană „discursurile contează, dar și mai mult contează acțiunile”.
Máté Csicsai a vorbit despre folosirea continuă a sprijinului oferit de UE și de statele membre, sprijin care va continua prin asistență tehnică, consolidarea capacităților, inițiative cum ar fi twinning-ul, precum și prin Planul de creștere economică.
„Parlamentul are un rol decisiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană”
Parlamentul Republicii Moldova are un rol central în avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, iar responsabilitatea legislativului crește pe măsură ce țara intră într-o etapă accelerată de reforme. Declarația a fost făcută de deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Marcela Adam, în cadrul Forumului de Integrare Europeană 2025.
Actuala legislatură și-a asumat explicit obiectivul de a deveni „Parlamentul Aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană” – angajament care presupune un volum substanțial de muncă și o responsabilitate directă față de cetățeni și partenerii externi, a afirmat parlamentara.
„În structura comisiilor permanente ale Parlamentului au intervenit modificări și există cea de-a XII-a comisie parlamentară, Comisia pentru Integrare Europeană, care își va asuma, în mare parte, monitorizarea, dacă putem zice așa, a armonizării, după toate rigorile, a legislației Republicii Moldova la acquis-ul comunitar”, a precizat Marcela Adam.
Deputata PAS a declarat că Republica Moldova trebuie să continue reformele pe care și le-a propus și le-a început. Ea a menționat în mod special reforma justiției, „care face parte din clusterul cel mai important, al valorilor fundamentale, cu care se deschid și se închid negocierile”. Potrivit parlamentarei, va fi necesară consolidarea unei economii competitive, iar în această perspectivă Republica Moldova beneficiază de sprijinul financiar oferit prin Planul de Creștere Economică al Uniunii Europene.
Marcela Adam a subliniat și importanța fortificării rezilienței energetice, menționând proiectul Liniei de interconectare energetică Vulcănești–Chișinău care „este pe ultima sută de metri”. Ea a adăugat că discuțiile purtate recent privind sprijinul Statelor Unite ale Americii pentru cealaltă linie de interconectare întăresc convingerea că Republica Moldova va deveni „cu adevărat independentă energetic în cel mai scurt timp”.
Un alt capitol de reformă menționat de deputată este cel al identității naționale, care trebuie consolidată atât în domeniul educației, cât și al culturii, deoarece „aceasta vorbește despre cine suntem noi, cine ne dorim să fim, cum ne dezvoltăm mai departe și cum vorbim lumii întregi despre cine suntem noi, moldovenii, și ce este Republica Moldova”. Ea a făcut referire și la necesitatea promovării brandului de țară pentru a spori vizibilitatea Republicii Moldova.
Marcela Adam a menționat că există încă foarte mult de lucru, iar deputații sunt gata să muncească: „Funcțiile Parlamentului sunt nu doar de a aproba legi, ci și de a realiza un control parlamentar. De aceea, ne asumăm și pe această parte supravegherea modului în care vor fi implementate legile care vor fi aprobate”.
„Reformele trebuie explicate și funcționarilor, și cetățenilor”
Șeful Biroului pentru Integrare Europeană, Ghenadie Marian, a declarat că provocarea actuală ține de menținerea ritmului reformelor în următorii doi–trei ani, în condițiile în care țara și-a propus să fie pregătită pentru închiderea capitolelor de aderare până în 2028. Acest obiectiv, în opinia sa, presupune o dublare anuală a performanței.
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru realizarea Programului de Creștere Economică este semnificativ, însă solicită și „o coordonare din partea tuturor actorilor”. Aderarea este un proiect de țară, la care trebuie să contribuie deopotrivă instituțiile publice, administrația centrală și locală, societatea civilă, mediul privat și partenerii externi.
Proiectele cu impact direct asupra cetățenilor sunt vitale, spune Ghenadie Marian, iar comunicarea este esențială în explicarea reformelor, atât cetățenilor, cât și funcționarilor.
CITIȚI ȘI:
