Revista presei | Valul de demisii ale activiștilor „Șor” continuă; Utilizare abuzivă a etichetelor „eco”, „bio” și „organic”
Intensificarea cooperării militare și de securitate cu Danemarca, revenirea la normal a sistemului energetic din R. Moldova după atacurile din Ucraina, dar și elaborarea unei noi Legi a presei, sunt câteva dintre subiectele abordate de publicațiile naționale.
Danemarca își intensifică cooperarea militară și de securitate cu Republica Moldova, pe fondul amenințărilor hibride ale Rusiei în Europa, a declarat Ambasadorul Regatului Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen, într-un interviu pentru Veridica. Søren Jensen a explicat că președinția daneză a Consiliului UE prioritizează consolidarea apărării europene, inclusiv prin dezvoltarea capacităților de protecție împotriva războiului hibrid. „Rusia continuă să destabilizeze țări, inclusiv Republica Moldova, pe care încă o vede ca parte a sferei sale de influență”, a mai spus ambasadorul Jensen, în interviul acordat Veridica.
Republica Moldova nu a aderat niciodată la Tratatul de Securitate Colectivă din cadrul Comunității Statelor Independente, alegând să se distanțeze de blocurile militare din spațiul post-sovietic. Totuși, statul a dezvoltat o cooperare activă cu Uniunea Europeană și cu țările NATO în domeniul securității și apărării. Declarația aparține doctorului în științe politice, Vitalie Marinuța, ex-ministru al apărării, și au fost făcute în cadrul dezbaterii publice: „Denunțarea acordurilor cu CSI: avantaje și dezavantaje, argumente și speculații”, organizată de Agenția de Presă IPN. Pentru a explica de ce Republica Moldova s-a distanțat de structurile militare din spațiul post-sovietic, Vitalie Marinuța a făcut trimitere la primii ani de Independență, când deciziile de politică externă și securitate erau influențate de războiul de pe Nistru, parte a căruia a fost Federația Rusă, stat membru CSI, menționează IPN.
Europa Liberă notează că sistemul energetic al R. Moldova a revenit la normal după atacurile din Ucraina și ajutorul din România. Postul de radio face trimitere la anunțul făcut luni de întreprinderea de stat Moldelectrica, potrivit căreia sistemul electroenergetic național a revenit la activitatea în parametri normali, după ce ceruse sâmbătă României „ajutor de avarie”, care a fost direcționat Ucrainei, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene. Autoritățile îndeamnă în continuare cetățenii R. Moldova să consume rațional electricitate, mai ales în orele de vârf, pentru a reduce presiunea asupra rețelei și ca infrastructura electroenergetică să poată funcționa eficient, amintește EL.
TVR Moldova constată că valul de demisii ale activiștilor „Șor” continuă. Anastasia Svetlicinîi, consilieră municipală Bălți și secretară a fracțiunii „Pentru Bălți”, a renunțat la funcțiile deținute potrivit unui anunț făcut luni într-o înregistrare video publicată pe rețelele de socializare. Anunțul activistei „Șor” a fost făcut la o săptămâna distanță după ce oligarhul Ilan Șor a spus că își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali afiliați acestuia, remarcă TVR Moldova. Pe 2 decembrie, și primara municipiului Orhei, Tatiana Cociu, a anunțat într-un video publicat pe o rețea de socializare că își dă demisia pe motiv că ea și colegii săi din fostul Partid Șor „sunt amenințați cu arestări și sunt supuși presiunii și amenzilor”. La fel, pe 3 decembrie, primarul orașului Taraclia, Veaceslav Lupov, și-a anunțat demisia, amintește postul de televiziune.
Corupția cronică a ajuns să sufoce capitala Republicii Moldova, constată analistul politic Mihai Isac, într-un editorial publicat de portalul Deschide.md. “ Chișinăul pare capturat de o rețea de cumetrii și interese obscure legate de actualul primar, Ion Ceban, exponent al unui mod vicios de a face politică locală. De la scandaluri de nepotism și delapidări în administrație, până la izolarea internațională a orașului, simptomele acestei “Cebanizări” abundă. La nivelul Primăriei Chișinău, corupția a fost adesea favorizată de legături de rudenie sau “cumetrii”. Un exemplu grăitor este cazul lui Ruslan Garbalî, nimeni altul decât nașul de cununie al primarului Ion Ceban. Presa a dezvăluit că Garbalî ar fi fost organizatorul din umbră al protestelor plătite orchestrate de oligarhul fugar Ilan Șor, proteste tolerate generos de Primăria Chișinău”, amintește Mihai Isac.
Ziarul de Gardă publică un reportaj realizat „dincolo de porțile Penitenciarului nr. 13”, descriind condițiile din închisoarea în care sunt „cazați” Vladimir Plahotniuc, Constantin Țuțu și Evghenia Guțul. Acolo, toți cei peste 900 de deținuți sunt egali în fața aceluiași regim: suprapopulare, plimbări în curți de unde cerul se vede tot printre gratii, întâlniri și apeluri limitate, constată ZdG. Deși penitenciarul este suprapopulat, unii dintre cei deținuți sunt plasați singuri în celulă. Excepțiile se întâlnesc în sectorul în care sunt deținuți foști sau actuali demnitari și funcționari publici, politicieni sau oameni de afaceri. În prezent, în acest bloc se dețin circa 50 de persoane, precizează publicația. În una dintre aceste celule este izolat și oligarhul Vladimir Plahotniuc, extrădat la sfârșitul lunii septembrie în R. Moldova, menționează ZdG. Plasat singur în celulă, Plahotniuc împarte același bloc cu Constantin Țuțu, fostul deputat pe care chiar oligarhul l-a inițiat în politică. Aproape de aceștia, tot singură în celulă, stă și Evghenia Guțul, condamnată în primă instanță, se mai spune în reportajul realizat de ZdG.
Tot ce este ilegal în spațiul offline trebuie să fie ilegal și în mediul online - aceasta ar trebui să devină una dintre noile reguli pentru protejarea spațiului informațional din R. Moldova, în opinia directorului executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, citat de Moldova 1. Potrivit expertuluilui, percepția greșită potrivit căreia libertatea de exprimare în mediul online ar însemna lipsă totală de responsabilitate generează probleme majore - de la dezinformare până la discurs de ură și discriminare. Petru Macovei a precizat că, până la mijlocul anului 2026, este așteptată adoptarea unei noi legi a presei, care va înlocui actul normativ din 1994, considerat depășit. Noua lege va introduce reguli clare pentru presa online, în timp ce rețelele sociale vor rămâne sub incidența regulamentelor europene la care Republica Moldova trebuie să se alinieze, mai scrie Moldova 1.
Autoritățile intensifică măsurile împotriva utilizării abuzive a etichetelor „eco”, „bio” și „organic”, transmite Moldpres. Agenția de știri atrage atenția că utilizarea nejustificată a termenilor „eco”, „bio” și „organic” pe produse alimentare devine o practică tot mai frecventă, inducând în eroare consumatorii și afectând producătorii care respectă regulile agriculturii ecologice. Pentru a combate fenomenul, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a convocat o ședință comună cu reprezentanți ai ANSA, Consiliului Concurenței, Serviciului Fiscal de Stat și ai asociațiilor de profil, notează agenția de presă. Instituțiile au analizat necesitatea unei coordonări mai stricte pentru a preveni utilizarea nejustificată a termenilor care sugerează calitate ecologică, adaugă Moldpres.
Ceai cu pesticide, la un pas de a ajunge pe rafturile din Moldova, semnalează NewsMaker. Publicația notează că un lot de peste 374 kg de ceai importat (11.016 pliculețe a câte 34 grame) a fost reținut și ulterior nimicit de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), după ce analizele de laborator au indicat depășirea limitei maxime admise pentru pesticidul Clorpirifos, substanță care poate prezenta risc pentru sănătatea umană. Pentru a proteja consumatorii, lotul a fost sigilat și nimicit sub supravegherea ANSA și nu a ajuns pe piață, remarcă NewsMaker. Potrivit specialiștilor de la ANSA, reziduurile de pesticide nu dispar prin spălare sau prin tratamente termice, iar orice depășire a limitelor maxime admise reprezintă un risc real pentru siguranța alimentară.
Postul public de televiziune, Moldova 1 semnalează între timp că în lipsa unei atitudini publice și a unui mecanism eficient de restaurare și finanțare, Republica Moldova riscă să piardă unele dintre cele mai valoroase monumente istorice, precum și o bună parte din cele 64 de conace istorice, dintre care aproape jumătate se află într-un stadiu critic de degradare. Avertismentul a fost lansat de expertul în managementul patrimoniului cultural, Ion Ștefăniță, care a salutat inițiativa postului public de televiziune de a desfășura campania „SALVAȚI CONACELE AFLATE ÎN PARAGINĂ”, notează sursa citată.
