Revista presei | Cu aproape 900 de primării, R. Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa
Din presă aflăm că NATO consolidează capacitatea de apărare a R. Moldova, Moldelectrica a solicitat din nou energie electrică de avarie din România, și că Uniunea Europeană este dispusă să accelereze ajutorul în domeniul energetic acordat Republicii Moldova și Ucrainei în contextul atacurilor rusești. Tema reorganizării instituțiilor de învățământ este un alt subiect aflat în vizorul mass-media din RM.
Tacticile folosite de Federația Rusă în războiul împotriva Ucrainei au efecte directe și asupra Republicii Moldova, care rămâne vulnerabilă în fața presiunilor geopolitice din regiune. Declarația aparține expertului în relații internaționale și securitate, Mihai Isac, și a fost făcută în cadrul interviului video: „Republica Moldova prinsă între planurile de pace privind Ucraina”, realizat de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, tacticile Federației Ruse, testate în Ucraina, pot fi replicate și în alte state vulnerabile din regiune. Mihai Isac a atras atenția asupra riscurilor pe care eventualele acorduri de pace le pot genera pentru Republica Moldova, în contextul conflictului transnistrean.
NATO consolidează capacitatea de apărare a R. Moldova: Mulaje medicale și tehnică nouă pentru armată, titrează TVR Moldova. Postul de televiziune îl citează pe ministrul Apărării Anatolie Nosatîi, care a subliniat că aceste echipamente non-letale vor contribui la protejarea militarilor la îndeplinirea misiunilor de instruire atât în țară cât și peste hotare. Este vorba de echipamente de protecție individuală, căști și costume de protecție împotriva agenților radioactivi, chimici și biologici. Mulajele medicale primite de Armata Națională vor ajunge la Spitalul Militar Central și vor fi folosite în procesul de instruire a personalului medical militar, permițând efectuarea exercițiilor într-un mediu cât mai apropiat de realitate, mai scrie TVR Moldova.
Radio Chisinau notează că Moldelectrica a solicitat din nou energie electrică de avarie din România, în după-amiaza și seara zilei de luni, 8 decembrie. Solicitarea a fost determinată de dezechilibrul sistemului electroenergetic ca urmare a capacității limitate pe interconexiunea cu România și abaterile de la valorile prognozate a consumului și generării pe piața energiei electrice, precizează postul de radio, care îl citează pe ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Potrivit oficialului, aceste livrări sunt separate de cele efectuate de către furnizorul central Energocom, pe bază de contracte comerciale sau la bursele de energie și este mult mai scump. Prețul final va fi cunoscut însă la începutul lunii viitoare, în cadrul proceselor de decontare, a menționat Dorin Junghietu.
Expertul Eugen Muravschi de la organizația WatchDog spune, citat de Radio Chișinău, că fără capacități proprii de a produce energie suficientă, R.Moldova rămâne extrem de vulnerabilă la orice șoc extern. El a precizat că, anul trecut, autoritățile de la Chișinău au solicitat centrale modulare din Uniunea Europeană, dar nu le-a primit încă. „Autoritățile din păcate au pierdut un an, pentru că noi anul trecut eram într-o situație asemănătoare. Problema cea mai mare este că noi nu ne putem acoperi consumul, noi nu generăm suficientă electricitate aici pe malul drept. De aia noi depindem de importurile din România, de aia noi depindem de capacitățile din Ucraina”, spune Eugen Muravschi .
Uniunea Europeană este dispusă să accelereze ajutorul în domeniul energetic acordat Republicii Moldova și Ucrainei în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice din țara vecină Ucraina, scrie Moldpres. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pe subiecte legate de energie, a menționat că se lucrează la integrarea sistemelor RM și Ucrainei în rețeaua europeană, pentru a finanța reparațiile și pentru a consolida reziliența împotriva agresiunii ruse.
TV 8 transmite că fermierii ies din nou în stradă. Aceștia anunță un protest „preventiv” în fața Guvernului și invită autoritățile la un dialog și acțiuni concrete, notează sursa citată. Potrivit TV8, fermierii se arată nemulțumiți că spre deosebire de anii precedenți, în acest an nu s-au oferit scutiri de impozite pentru cei care nu au avut recoltă, iar finanțările pentru agricultorii din zonele cu risc înalt de secetă au fost reduse semnificativ. Totodată fermierii cer instituirea unui moratoriu la executările silite, și restituirea banilor din TVA și accize, adaugă TV8.
Proiectul privind instituirea moratoriului la executarea silită a fermierilor este finalizat pe conținut, iar în prezent este consultat tehnic cu Ministerul Justiției și Camera de Comerț și Industrie. Informația a fost comunicată de Ministerul Agriculturii, pentru AGORA, în contextul protestului anunțat de Forța Fermierilor. De asemenea, ministerul susține că „rambursarea TVA și a accizei la motorină nu se află în aria sa de responsabilitate”, iar plata per hectar va fi posibilă doar după alinierea la standardele europene.
Ziarul de Gardă se întreabă de ce niciun demnitar de rang înalt al actualei guvernări nu apare în dosare penale publice de corupție? În ultimii patru ani, în spațiul public nu există niciun caz cunoscut în care un ministru, un deputat PAS sau un alt funcționar de rang înalt al actualei guvernări să fi fost reținut, cercetat penal sau trimis în judecată pentru fapte de corupție, notează publicația. Experții anticorupție și juriștii consultați de ZdG pentru a clarifica fenomenul consideră că explicațiile pot varia: de la presiunea publică și cea internațională asupra unui partid proeuropean, care „face ca orice derapaj să coste enorm politic”, la o cultură instituțională care, istoric, investighează mai ales „moștenirile” politice ale guvernelor trecute. Experta Lilia Ioniță de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției crede că lipsa dosarelor publice nu trebuie neapărat echivalată cu o integritate impecabilă a guvernării. Ea amintește că, istoric, instituțiile anticorupție investighează mai activ faptele guvernelor anterioare decât pe cele ale guvernanților în funcție.
Iar postul public de televiziune, Moldova 1, constată că având o populație sub 2.5 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa, având aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Anul 2026 ar trebui să marcheze trecerea de la abordarea voluntară la etapa de amalgamare normativă, urmată de organizarea alegerilor locale din 2027 în baza unei noi structuri administrativ-teritoriale, notează postul de televiziune. Programul de implementare a Strategiei de reformă pentru anii 2023–2030 prevede ca cel puțin o treime dintre unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I, adică sate și orașe, să fie comasate sau în proces de comasare până la sfârșitul anului 2026, precizează sursa citată. Expertul Adrian Ermurachi, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), atrage atenția că această tranziție trebuie pregătită riguros, pentru a asigura stabilitatea instituțională și continuitatea serviciilor publice.
Ministerul Educației din Moldova pregătește o reformă de amploare, comentează NewsMaker. Proiectul de modificare a Codului educației a stârnit deja dezbateri aprinse — nu doar din cauza planului de reorganizare a câtorva zeci de școli, ci și în legătură cu posibila introducere a unei prevederi care le-ar permite rectorilor să obțină un mandat suplimentar în cazul comasării universităților, constată autorul articolului. NewsMaker explică de ce autoritățile au inițiat această reformă, ce schimbări propun și de ce, din cauza schimbărilor propuse, sistemul de învățământ superior din Moldova a fost comparat cu Coreea de Nord.
Socialiștii scaldă în falsuri tema reorganizării instituțiilor de învățământ, afirmând că „mii de copii sunt lipsiți de dreptul la educație”, constată Ziarul de Gardă. Reprezentanții PSRM afirmă că instituțiile de învățământ ar fi desființate în masă, iar bugetul educației ar fi sacrificat în favoarea cheltuielilor militare, observă publicația. Potrivit Stopfals, acuzațiile sunt false, or datele oficiale și experții consultați îi contrazic. În realitate, reorganizarea este un răspuns adaptativ la realitățile demografice, iar bugetul educației rămâne o prioritate națională. Astfel, se propune reorganizarea instituțiilor cu sub 35 de elevi în clasele gimnaziale – în școli primare, reorganizarea celor cu sub 30 de elevi în școli primare–grădinițe, transformarea școlilor primare-grădinițe, cu mai puțin de 10 elevi, în grădinițe, amintește ZdG. Publicația îl citează pe ministrul Dan Perciun, potrivit căruia reforma ar putea viza în total aproximativ 1328 de elevi, adică mai puțin de 0,5% din cei peste 330.000 de elevi din R. Moldova.
Cum și de ce se extinde predarea chinezei în școlile din Moldova, caută răspuns Europa Liberă. Ministerul Educației a spus Europei Libere că în sistemul de învățământ moldovenesc activează actualmente trei profesori moldoveni de chineză. Dar alți 24, inclusiv Xiaoyu, sunt „profesori voluntari” veniți din China. R. Moldova și China au semnat un acord prin care predarea limbii chineze în școlile din R. Moldova va fi extinsă, iar liceenii o vor putea alege pentru examenul de Bacalaureat la limba străină, alături de engleză, franceză sau germană, notează postul de radio. Acordul survine într-un moment în care China încearcă să-și extindă influența în estul Europei, dar suporterii lui spun că urmărește scopuri strict culturale, observă sursa citată.
Mai multe publicații anunță între timp că ambalajele de la băuturi ar putea fi colectate și reciclate în R. Moldova, începând cu 2027. Astfel, ambalajele de băuturi nu vor mai fi aruncate, ci vor putea fi reciclate, comunică ministrul mediului, Gheorghe Hajder, citat de Agora. Șeful de la mediu precizează că la cumpărarea unei băuturi va fi reținută o „mică garanție”. Această sumă va fi restituită odată cu returnarea ambalajului. Fiecare ambalaj returnat înseamnă mai puține deșeuri pe dealuri, în râuri și lacuri, dar și materie primă pentru o fabrică, un antreprenor sau un inovator, conchide Agora.
