„Tatăl” cobzelor din R. Moldova, emoționat de vestea că instrumentul a fost inclus în patrimoniul UNESCO: „Este sufletul românesc”
„Cobza este sufletul românesc”, așa descrie lutierul Nicolae Dron de la Gura Galbenei, raionul Cimișlia, instrumentul pe care îl meșterește de peste două decenii. De aceea, vestea potrivit căreia cobza și meșteșugul de confecționare a acesteia au fost incluse în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO l-a emoționat.
„Eu, când am auzit vestea aceasta, bineînțeles că m-am bucurat, pentru că avem în țară oameni care știu să aprecieze cobza. Cobza este, de fapt, sufletul românesc sau sufletul omenesc al fiecăruia. Probabil că sunt vibrații în adâncul inimii noastre pe care le poate alina numai cobza”, a declarat Nicolae Dron, la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.
Singurul meșter popular din Republica Moldova specializat exclusiv în confecționarea cobzelor spune că această recunoaștere nu îi bucură doar pe cei care meșteresc instrumente, ci și pe comunitățile unite în jurul cobzei.
„Cobza le place tuturor oamenilor iubitori de frumos”
Nicolae Dron este convins că aprecierea internațională va contribui la viitorul instrumentului.
„Acum câțiva ani, la Dubai a fost o expoziție. Acolo, brandul de la intrarea la expoziția moldovenească era cobza. Și m-au sunat atunci mulți și au spus: 'când a ajuns cobza acolo?'. Și m-am gândit că ea va ajunge mai departe, că ea ne place nu numai nouă, moldovenilor, românilor, ea le place tuturor oamenilor iubitori de frumos, iubitori de muzică”, a declarat Nicolae Dron, la postul public de radio.
Meșterul studiază construcția cobzei de peste 20 de ani și a început prin a descifra modele vechi de aproape un secol.
„Eu am găsit o cobză de aproape 100 de ani, am dezmembrat-o la Poiana Deleni, lângă Hârlău, România. Am găsit acolo două cobze, pe care le consider o mare comoară. Le-am studiat exteriorul și construcția milimetru cu milimetru. Apoi am luat legătura cu alți cobzari de la noi și atunci am început să-mi aprofundez cunoștințele și, totodată, le controlam prin mâna interpreților”, a mai spus meșterul.
Nicolae Dron a învățat din fiecare instrument istoric întâlnit și a combinat tradiția cu tehnologia modernă.
„Dacă înainte legau lamelele, doagele instrumentului cu mațe, ceva foarte frumos care transmite vibrația, acum avem cleiuri foarte performante. Sunt lucruri clasice care nu pot fi schimbate, dar anumiți parametri, de la lungimea vibrației până la rozetă, s-au mai schimbat”, a explicat Nicolae Dron.
Deși a studiat instrumentul în detaliu, lutierul recunoaște că nu a descifrat totul.
„Să pătrund în toate tainele cobzei cred că n-ar fi corect să zic, pentru că mai sunt taine care nu ni se subordonează nouă. Vreau să scot aceste taine la suprafață și, cum găsesc o taină, o implementez”, a precizat Nicolae Dron.
În atelierul său din Gura Galbenei, vizitat recent de Teleradio-Moldova, trei generații muncesc împreună, iar instrumentele create aici, de la cobze la mandoline, domre și cetere, sunt apreciate de interpreți din toată lumea.
Cobza românească și meșteșugul de creare a acestui vechi instrument muzical au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO – o recunoaștere internațională importantă pentru Republica Moldova și România.
Decizia a fost luată la New Delhi, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental UNESCO, desfășurată în perioada 8–13 decembrie.
„Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” este al cincilea dosar comun înscris de Republica Moldova și România în patrimoniul UNESCO, după colindatul în ceată bărbătească (2013), tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și arta cămășii cu altiță (2022).
