Bugetul de stat 2026 trece prima lectură: accent pe reziliență economică și infrastructură
Parlamentul a votat, vineri seară, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026 în prima lectură . Reprezentanții Guvernului definesc bugetul pentru anul viitor drept unul al „investițiilor responsabile”. Potrivit lor, deficitul de aproximativ 21 de miliarde de lei va fi gestionat prioritizând investițiile capitale, în timp ce cheltuielile sociale minime vor fi acoperite. Bugetul pentru anul viitor vizează consolidarea rezilienței economice, dezvoltarea infrastructurii, stimularea competitivității sectorului privat și promovarea investițiilor strategice în sectoarele prioritare ale economiei.
Bugetul pentru anul 2026 se bazează pe o creștere economică de 2.4% și o inflație anuală de 4.3% la sfârșit de an. Veniturile bugetului de stat pentru anul 2026 au fost estimate la aproape 80 de miliarde de lei, în creștere cu circa 5 la sută față de anul curent. Cheltuielile prognozate depășesc 100 de miliarde de lei, în creștere cu 7%. Așadar, în 2026, deficitul bugetar se va apropia de 21 de miliarde de lei.
Tradițional, cea mai mare parte a veniturilor reprezintă colectări de taxe și impozite: aproape 73 de miliarde de lei. Autoritățile estimează încasări de 2.25 miliarde din granturi. Încă cinci miliarde vor veni din alte surse de venit.
Pentru protecția socială vor fi alocate cele mai mari fonduri: 22.5 miliarde de lei. Încă aproape 22 de miliarde vor fi redirecționate către învățământ. Pentru susținerea economiei sunt planificate cheltuieli de aproape 15 miliarde. La sănătate se duc aproape 10 miliarde, iar la ordine publică și securitate națională - 9 miliarde.
Pe de altă parte, domeniile cu cele mai mici alocări sunt: apărarea - 1.9 miliarde de lei. Cultură, sport, tineret și culte – aceeași sumă. Pentru gospodăria serviciilor comunale sunt prognozate cheltuieli de 1.5 miliarde de lei. Iar pentru protecția mediului – 1.1 miliarde de lei.
„Suntem după câțiva ani extrem de dificili. Abia de șapte trimestre vedem revenirea investițiilor private. Avem primul orizont la care putem spune că vedem o creștere economică care ne așteaptă începând cu anul viitor, este o creștere foarte mică, simbolică, sperăm și vom lucra pentru mult mai mult. Creșterea economică sperăm să ajungă la 3%, dar este de datoria noastră să fim conservatori și responsabili”, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.
Documentul promite salarii mai mari, investiții sporite și o creștere economică de aproape trei procente. Proiectul a stârnit critici dure din partea opoziției.
„În ultima vreme, mă sperie când ministrul, autoritățile, vin cu denumiri deosebite pentru buget. Atunci când premierul a zis un proiect „inovator” al bugetului, din păcate, eu nu am văzut acolo inovații. Am văzut continuarea vechilor politici, care nu au dus la nimic bun”, a declarat Diana Caraman, deputat PCRM.
„Și eu vreau majorarea salariilor, pensiilor și alte chestiuni care sunt necesare pentru țară și am așteptat de la Guvern un program complex de soluționare a problemelor în economie și sfera socială. Fără economie nu avem perspectivă”, a declarat deputatul neafiliat Vasile Tarlev.
„Cum va gestiona guvernul fondul de subvenționare care este de 2.3 miliarde, va achita datoriile vechi sau va continua prioritizarea anumitor domenii. Aici este un băț cu două capete. Dacă prioritizați domeniile în continuare, rămân cei care au făcut investiții în 2024, postinvestiționale și nu vor primi subvențiile nici în 2026”, afirmă Sergiu Stefanco, deputat, „Democrația Acasă”.
Majoritatea parlamentară susține că bugetul este unul responsabil și pentru oameni.
„În timp ce municipiul Chișinău nu are un buget aprobat pentru al doilea an consecutiv, noi avem grijă ca în bugetul țării să fie incluse proiecte de care depinde viața chișinăuienilor. Da treziți-vă odată că sunteți în Parlamentul Republicii Moldova, numai live-uri din voi! Bugetul 2026 este despre oameni, despre familii și despre serviciile publice eficiente”, a declarat Larisa Novac, deputat PAS.
