Revista presei | Riscuri de securitate? Instanțele din Moldova continuă ședințele pe o platformă rusească de videoconferință
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale aflăm despre vizita efectuată de președinta Maia Sandu în Republica Cipru, țară care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene de la începutul anului 2026. Din presă mai aflăm că aproape jumătate din locuitorii Republicii Moldova, se califică iarna aceasta pentru a primi compensații la căldură prin programul guvernamental „Ajutor la contor”. Publicațiile naționale mai scriu că R. Moldova va avea acces la finanțare europeană pentru cultură, după ce a devenit parte a Programului „Europa Creativă”.
Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a reafirmat sprijinul ferm al țării pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, anunțând că agenda de extindere va fi o prioritate în timpul președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, notează IPN. Președinta Maia Sandu, a menționat la rândul ei, că după ce a contracarat interferențe rusești, Republica Moldova beneficiază acum de o aliniere solidă între Președinție, Parlament și Guvern — toate angajate ferm pe agenda reformelor pro-europene. „Avansarea pe calea europeană acum consolidează frontiera estică a UE, întărește securitatea Ucrainei și previne exploatarea următorului nostru ciclu electoral de către actori ostili, care ar putea încerca să readucă țara în orbita Moscovei”, a declarat Maia Sandu, citată de portalul Deschide.md.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, citat de TVR Moldova, că situația din regiunea transnistreană este sub control. Declarația vine după ce Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR) a anunțat că Rusia își intensifică activitatea militară în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, precizează postul de televiziune. „În general, ceea ce observăm noi și concluziile este că situația este sub control. Eu leg asta și de contextul așa-anumitele alegeri de acolo, că trebuia cumva să energizeze atmosfera și să creeze un val mai mare de participare, ceea ce nu s-a întâmplat”, a mai spus Igor Grosu.
Între timp, Jurnal TV semnalează că enclava transnistreană rămâne un punct sensibil pe harta securității regionale. Experți militari și politici atrag atenția că în timp ce Chișinăul își consolidează parcursul european, apar semnale tot mai îngrijorătoare despre posibile operațiuni de destabilizare coordonate de Kremlin. „Moscova va continua acțiunile unui război hibrid și ale unui război informațional”, afirmă generalul român în rezervă, Virgil Bălăceanu, citat de Jurnal TV. "Transnistria își va menține stabilitatea atâta timp cât Ucraina este stabilă, este actorul cel mai important pentru stabilitatea în Transnistria. În momentul în care nu vom mai avea stabilitate în Ucraina, influența Federației Ruse în Transnistria va fi nu simulată, va avea nu componente de război hibrid, ci va avea componente de intervenție. Lucrul acesta complică mult mai mult situația generală de securitate în sud-estul Europei."
Republica Moldova a fost nevoită să solicite de mai multe ori curent electric de avarie din România, din cauza că sistemul energetic ucrainean este tot mai erodat de atacurile sistemice rusești, scrie Radio Chisinau. Expertul Eugen Muravschi a explicat că Republica Moldova este interconectată cu sistemul energetic al Ucrainei, care ne ajută să echilibrăm rețeaua și să importăm curentul din România prin capacitățile sale de transportare. Acum, când Rusia lovește întreaga infrastructură energetică a țării vecine, Ucraina este nevoită să importe mai mult și nu rămân capacități disponibile și pentru R. Moldova, precizează expertul, intervievat de Radio Chișinău. „Dacă iarna trecută ne-am descurcat fără energie de avarie, în această iarnă suntem nevoiți să o folosim pentru că atacurile rusești erodează sistemul energetic ucrainean și este mai slab decât era iarna trecută”, a specificat Eugen Muravschi.
Iar Deutsche Welle notează că R. Moldova face un pas strategic uriaș în aprovizionarea cu energie, apropiindu-se de finalizarea celui mai important proiect energetic din ultimii 30 de ani: linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, care va conecta direct țara la piața energetică europeană. Noua interconectare cu sistemul energetic din România va permite ocolirea regiunii transnistrene și va reduce dependența critică de infrastructura controlată politic, comentează publicația.
Peste 605.000 de gospodării, numărând aproape jumătate din locuitorii Republicii Moldova, se califică iarna aceasta pentru a primi compensații la căldură prin programul guvernamental „Ajutor la contor”, scrie Europa Liberă cu referire la anunțul făcut de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Vorbind la o conferință de presă pe 12 decembrie, Natalia Plugaru a mai spus că 53% dintre beneficiari vor primi compensația maximă, care este de 800 de lei în cazul combustibililor solizi și de 1.000 de lei în cazul celorlalte surse de încălzire (energie termică, gaze naturale sau curent electric). Persoanele care nu au reușit să se înscrie pentru compensații o pot face și în perioada următoare, dar nu vor primi compensații retroactiv, pentru perioada de până la înscriere, remarcă Europa Liberă.
Moldova 1 atrage atenția că Parlamentul coninuă reformele pentru mediul de afaceri, urmând a fi simplificate procedurile pentru 26 de acte permisive. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură și prevedere reducerea birocrației și sprijinirea mediului de afaceri, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, precizează sursa citată. Potrivit inițiativei legislative, operatorii economici vor beneficia de proceduri mai clare, mai rapide și mai puțin costisitoare.
Postul public de televiziune mai scrie că R. Moldova înregistrează progrese semnificative în executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în domeniile ce necesită investiții masive, afirmă agentul guvernamental al Republicii Moldova la CtEDO, Andrei Briceac. Potrivit datelor oficiale, în anul 2024, cetățenii Republicii Moldova au depus 363 de plângeri la CEDO, cu 44% mai puține decât în 2023, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani. Andrei Briceac explică această diminuare prin îmbunătățirea mecanismelor naționale de apărare a drepturilor omului, notează Moldova 1.
Riscuri de securitate? Instanțele din Moldova continuă ședințele pe o platformă rusească, semnalează TVR Moldova. Postul de televiziune relevă că în pofida valurilor constante de atacuri cibernetice lansate în Republica Moldova de rețelele afiliate Rusiei, sistemul judecătoresc continuă să își desfășoare ședințele prin TrueConf, o platformă rusească de videoconferință. Deși experții vorbesc, de ani buni, despre riscurile de securitate ale acestei aplicații, autoritățile promit că, în 2026, vor face tranziția către un software alternativ. Până atunci, una dintre cele mai sensibile infrastructuri ale statului rămâne dependentă de un instrument tehnologic aflat sub umbrela Federației Ruse, constată autorul articolului. Alexandru Bot, expert WatchDog: Pe mine nu mă deranjează faptul că este de origine rusească. Mă deranjează faptul că în condițiile în care tot combatem războiul hibrid, vorbim despre riscuri de atacuri cibernetice, iată ne trezim în 2025 cu faptul că la bine mersi utilizăm un soft rusesc și nu avem certitudinea că este unul destul de sigur, fiindcă în instanța de judecată, chiar și prin intermediul videoconferinței, se discută despre secrete comerciale, secrete de stat, care pot ajunge cumva stocate pe serverul altui stat.
Editorialistul publicației Observatorul de Nord, Victor Cobăsneanu, analizează un subiect dezbătut activ mai ales în utlima perioadă - optimizarea rețelei instituțiilor de învățământ din R. Moldova. Victor Cobăsneanu constată că „procesul de optimizare a rețelei școlare este inevitabil în contextul declinului demografic și al urbanizării accelerate, iar criticile din partea opoziției sunt de natură pur politică”. Jurnalistul subliniază că în cei opt ani de guvernare comunistă, numărul elevilor din Republica Moldova a scăzut de la 620.000 la 415.000, o scădere de peste 33%, iar 61 de școli au fost închise… „Cei care au forțat sute de mii de oameni să părăsească țara încearcă acum să obțină câștig politic din consolidarea rețelei școlare… Socialiștii și comuniștii nu sunt interesați de soarta copiilor care studiază în școli mici, fără laboratoare moderne, activități extracurriculare sau profesori specializați. Niciunul dintre ei nu și-ar trimite propriul copil la studii în astfel de condiții, opinează Victor Cobăsneanu. Jurnalistul de la Observatorul de Nord amintește că în ultimii patru ani, guvernul a investit peste 2 miliarde de lei în modernizarea infrastructurii și dotarea instituțiilor de învățământ din întreaga republică.
Newsmaker publică un Ghid pentru părinți în care explică cum poate fi recuperată o parte din cheltuielile pentru educația copiilor, în 2026. Extinderea mecanismului de deducere fiscală le va permite să includă aceste cheltuieli în declarația CET18, diminuând suma impozitului pe venit, explică publicația. Conform amendamentului introdus, părinții pot deduce din impozitul pe venit cheltuielile pentru educația copiilor în toate instituțiile de învățământ prevăzute de Codul educației. Măsura se aplică atât grădinițelor, școlilor, colegiilor și universităților de stat, cât și celor private, precum și instituțiilor de educație extrașcolară sau specială – cum ar fi școlile de muzică sau taberele pentru copii.
Iar Jurnal.md atrage atenția că Republica Moldova va avea acces la finanțare europeană pentru cultură, după ce a devenit parte a Programului „Europa Creativă”. Decizia deschide noi oportunități pentru sectorul cultural și creativ, oferind sprijin financiar, tehnic și posibilități de cooperare internațională, notează sursa citată.
