Revista presei internaționale | Negocieri cruciale de pace la Berlin; Zelenski pune în joc aspirațiile NATO ale Ucrainei pentru a demonstra că Putin nu vrea pace
Negocierile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean care se desfășoară între delegația Ucrainei și cea a Statelor Unite la Berlin, este principalul eveniment comentat de presa internațională. Publicațiile străine scot în evidență în special declarația președintelui ucrainean făcută înaintea negocierilor începute ieri în Germania, unde a afirmat că în schimbul păcii, Ucraina ar fi dispusă să renunțe la obiectivul de a adera la NATO.
Emisarul Casei Albe Steve Witkoff a anunțat „progrese semnificative” la discuțiile purtate ieri la Berlin cu delegația de la Kiev pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean, relatează BBC. Serviciul britanic de presă precizează că delegația ucraineană e condusă de președintele Volodimir Zelenski, iar negocierile vor continua astăzi, la ele participând și cancelarul german Friedrich Merz. BBC relevă că discuțiile se concentrează asupra planului american de pace redactat de Kiev și aliații săi europeni, care l-au redus de la 28 la 20 de puncte, eliminând concesiile majore cerute de Rusia, inclusiv pretențiile teritoriale asupra întregului Donbas. Potrivit publicației Handelsblatt, SUA văd perspective de succes ale negocierilor, spre deosebire de Rusia, care consideră că aportul Europei și al Ucrainei nu va fi constructiv.
The New York Times confirmă că Ucraina a transmis SUA un contra-plan de pace în 20 de puncte, în care exclude cedarea teritoriilor din Donbas aflate sub controlul său și renunțarea la dreptul de a adera la NATO. Kievul solicită totodată garanții juridice de securitate clare din partea SUA și Europei pentru a preveni o nouă agresiune rusă, susțin sursele publicației americane. Acestea precizează că Ucraina a eliminat din propunerea americană toate punctele care depășeau „liniile sale roșii”.
Cu toate acestea, în atenția presei, anunțul surprinzător al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care înaintea reuniunii de la Berlin a admis că Ucraina ar putea să renunțe la aspirația de aderare la NATO în schimbul unor garanții de securitate solide din partea SUA și a Europei. Zelenski a precizat, citat de AFP, că, deși Kievul a dorit inițial să intre în Alianță, acest demers nu a fost susținut de toți partenerii occidentali. Președintele ucrainean a subliniat că garanțiile propuse ar trebui să fie similare articolului 5 al NATO, care prevăd apărarea colectivă, și să fie asumate juridic de Washington, statele europene și alți aliați precum Canada și Japonia. Acceptarea unor astfel de garanții reprezintă deja un compromis din partea Ucrainei, a explicat Zelenski, citat de AFP.
The Moscow Times amintește, la rândul său, că de la începutul războiului la scară largă, Ucraina a insistat asupra aderării la NATO, obiectiv inclus și în Constituția țării. Totuși, la începutul lunii decembrie 2025, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut lipsa unui consens între statele membre, remarcă publicația. Surse diplomatice citate de mai multe agenții americane de presă afirmă că SUA sunt dispuse să ofere garanții de securitate similare articolului 5, subiect ce urmează să fie discutat azi la reuniunea începută ieri la Berlin.
Rămâne de văzut cât de reală este disponibilitatea Ucrainei de a renunța la aderarea la NATO, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pentru postul ZDF. Oficialul a spus că trimiterea emisarilor lui Donald Trump este „un semn bun”, chiar dacă a recunoscut că situația nu este ideală pentru negocieri. Pistorius a subliniat că Ucraina are o experiență negativă în ceea ce privește garanțiile de securitate, amintind acordul din 1994 prin care Kievul a renunțat la armele nucleare în schimbul unor astfel de garanții.
Experți americani în securitate, intervievați de Reuters, se îndoiesc că intenția Ucrainei de a renunța la obiectivul aderării la NATO va avea un impact major asupra negocierilor de pace. Justin Logan, de la Institutul Cato, consideră că acest gest nu schimbă situația și este mai degrabă o încercare a lui Zelenski de a părea rezonabil. Justin Logan subliniază că aderarea Ucrainei la NATO nu mai este de mult timp o opțiune realistă, opinie împărtășită și de Andrew Michta, profesor la Universitatea din Florida. Ambii consideră că există și alte modalități de garantare a securității Ucrainei, inclusiv continuarea sprijinului militar și a sancțiunilor împotriva Rusiei din partea SUA. În schimb, Brett Bruen, directorul Global Situation Room, crede că această concesie este importantă. Potrivit lui Brett Bruen, Zelenski încearcă să arate disponibilitatea Ucrainei de a face compromisuri pentru pace, în contrast cu lipsa de concesii din partea Kremlinului. Bruen admite că, în schimbul compromisului făcut, Statele Unite ar putea să-și asume angajamente suplimentare în domeniul apărării Ucrainei.
The Wall Street Journal atrage atenția că administrația SUA a crescut presiunea asupra Kievului pentru a accepta un acord de pace cu Rusia până la sfârșitul anului. În același timp, Ucraina și aliații săi europeni subliniază existența unor neînțelegeri semnificative, inclusiv refuzul Ucrainei de a retrage trupele din zonele pe care le controlează în Donbas, relevă publicația. Potrivit surselor The Wall Street Journal, oficialii europeni cer clarificări de la SUA privind măsurile ce vor fi luate dacă Rusia va încălca un eventual acord de încetare a focului. În plus, Kievul și aliații europeni pledează pentru oprirea confruntărilor militare pe actuala linie a frontului și cer ca orice retragere a trupelor ucrainene să fie urmată de retragerea corespunzătoare a forțelor ruse, dezvăluie sursele The Wall Street Journal.
Politico scrie, în același context, că autoritățile de la Kiev ar fi acceptat și ideea transformării Donbasului într-o „zonă economică liberă”, cu retragerea tuturor trupelor, însă Zelenski a subliniat că statutul regiunii și orice concesii teritoriale trebuie aprobate prin referendum. Kremlinul respinge această abordare, iar consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, a afirmat, citat de aceeași publicație, că orice zonă demilitarizată din Donbas ar trebui să rămână sub controlul Rusiei. Politico amintește că recent președintele rus s-a arătat sigur că armata sa va obține cu forța controlul asupra întregului Donbas dacă teritoriul acestuia nu va fi cedat de bună voie și că războiul nu se va încheia fără retragerea trupelor ucrainene din regiune. Oficialii americani și NATO intervievați de Politico estimează că luptele pentru controlul complet al regiunii ar putea continua cel puțin încă un an, în contextul unor pierderi rusești foarte mari.
The Telegraph scoate în prim-plan criticile dure adresate Rusiei de noua șefă a serviciului britanic de informații externe MI6, Blaise Metreweli. Potrivit ziarului britanic, ea a descris Rusia ca pe o țară „agresivă și expansionistă”, avertizându-l pe președintele acesteia, Vladimir Putin, că Marea Britanie nu va abandona Ucraina. În primul său discurs de la sediul MI6, Blaise Metreweli a afirmat că „exportul haosului” este o caracteristică deliberată a strategiei ruse și că Occidentul trebuie să fie pregătit pentru o confruntare de durată, scrie The Telegraph. Șefa MI6 a avertizat, citată de aceeași sursă, că regulile războiului sunt rescrise de Rusia și alți actori ostili, iar lumea intră într-o „epocă a incertitudinii”. Ziarul notează că declarațiile vin în contextul în care administrația președintelui american Donald Trump promovează un acord de pace presând Ucraina pentru concesii teritoriale. The Telegraph face referire și la obiectivele de combatere a războiului hibrid rus împotriva Europei, anunțate de șefa MI6, care a amintit de atacuri cibernetice, de utilizarea dronelor și de deteriorarea cablurilor și conductelor submarine critice.
Între timp, Europa a eliminat unul dintre cei mai puternici vectori de influență ai Kremlinului prin decizia de a îngheța activele Băncii Centrale a Rusiei în valoare de aproximativ 246 miliarde de dolari, comentează Forbes. Publicația face referire la o hotărâre adoptată pe 12 decembrie, care se bazează pe articolul 122 din Tratatul UE și care permite luarea de măsuri economice excepționale fără unanimitate în situații de criză. Fondurile înghețate, majoritatea depozitate în sistemul bancar belgian Euroclear, ar putea fi utilizate pentru finanțarea pe termen lung a Ucrainei, în contextul în care resursele actuale riscă să se epuizeze până în aprilie 2026, explică Forbes. Totuși, există riscuri juridice pe care Belgia vrea să le evite, mai ales în condițiile în care Rusia a inițiat deja procese împotriva Euroclear, remarcă publicația. Planul de pace propus de SUA prevedea scoaterea acestor fonduri de sub supravegherea europeană și utilizarea unui capital de aproximativ 100 miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei. Cu toate acestea, propunerea a întâmpinat rezistență din partea unor lideri europeni, care doresc să-și mențină influența asupra Rusiei până la finalul războiului și compensarea pierderilor Ucrainei, conchide Forbes.
