Corespondență Dan Alexe | NATO și UE în alertă: se pregătește oare Rusia să atace?
Puternice avertismente împotriva pericolului reprezentat de Rusia pentru Europa au sosit în ultimele zile și ore din Marea Britanie, una dintre cele două mari puteri militare europene din NATO, alături de Franța – ambele fiind și singurele puteri nucleare ale continentului.
Astfel, șeful Marelui Stat Major al armatei britanice, Richard Knighton, a făcut apel luni, 15 decembrie, la „reziliență națională” în fața „amenințărilor tot mai mari” reprezentate de Rusia la adresa NATO. Peste acest avertisment s-au suprapus criticile dure adresate Rusiei de noua șefă a serviciului britanic de informații externe MI6, Blaise Metreweli. Ea a descris Rusia drept o țară „agresivă și expansionistă” și l-a avertizat pe Vladimir Putin că Marea Britanie nu va abandona Ucraina.
Se pregătește oare Rusia să atace NATO?
Vorbind luni, 15 decembrie, în fața Royal United Services Institute, un prestigios think tank specializat în probleme de apărare, șeful Statului Major al armatei britanice, Richard Knighton, a avertizat că războiul din Ucraina demonstrează dorința lui Putin de a viza statele vecine, ceea ce constituie o amenințare pentru întregul NATO, inclusiv pentru Regatul Unit.
„Situația actuală este mai periculoasă decât orice am putut trăi în cariera mea, iar răspunsul la aceasta necesită mult mai mult decât simpla consolidare a forțelor noastre armate”, a declarat fostul șef al Royal Air Force, aviația militară britanică.
De la universități până la Serviciul Național de Sănătate (NHS) și rețeaua feroviară națională, fiecare sector al vieții britanice va avea un rol de jucat, a subliniat Knighton, îndemnând la „întărirea rezilienței naționale”.
În același timp, în primul său discurs susținut la sediul serviciului de informații MI6, Blaise Metreweli a afirmat că „exportul haosului” este o caracteristică deliberată a strategiei ruse și că Occidentul trebuie să fie pregătit pentru o confruntare de durată. Șefa MI6 a avertizat că regulile războiului sunt rescrise de Rusia și de alți actori ostili, iar lumea intră într-o „epocă a incertitudinii”.
Declarațiile vin în contextul în care administrația președintelui american Donald Trump promovează un acord de pace, presând Ucraina pentru concesii teritoriale. Printre obiectivele de combatere a războiului hibrid rus împotriva Europei, anunțate de șefa MI6, se numără atacurile cibernetice, utilizarea dronelor, precum și deteriorarea cablurilor și conductelor submarine critice.
Pentru țările NATO, în plus, se va pune un accent major pe problema instruirii. Un raport recent al Royal Academy of Engineering din Marea Britanie a scos în evidență un deficit semnificativ de competențe în domeniul ingineriei.
Pericolul rus generează însă și noi alianțe. La începutul lunii, Regatul Unit și Norvegia au semnat un nou acord de cooperare în domeniul apărării, planificând să opereze în comun o flotă de fregate pentru a „vâna submarinele rusești”. Lumea liberă pare, în sfârșit, că se trezește.
Ce urmează?
Pe măsură ce atacurile Rusiei în Ucraina se intensifică, Washingtonul insistă pentru un acord de pace care să favorizeze epuizarea rapidă a fondurilor Moscovei și Kievului, în timp ce Europa se luptă pentru influență în discuțiile conduse de SUA. Blocul comunitar trebuie fie să găsească o soluție, fie să sufere o lovitură majoră de credibilitate.
Cu câteva zile înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, programat pentru 18 decembrie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus două opțiuni principale pentru ca UE să strângă zecile de miliarde de euro de care Ucraina are nevoie pentru a-și continua finanțarea serviciilor militare și de bază, aflate sub presiunea războiului.
UE s-a angajat să mențină Ucraina pe linia de plutire anul viitor. Blocul comunitar își propune să strângă 90 de miliarde de euro pentru a acoperi aproximativ două treimi din nevoile Kievului pentru anii 2026 și 2027, a declarat von der Leyen, oferind Ucrainei mijloacele necesare pentru a negocia un acord de pace „dintr-o poziție de forță”.
Președinta Comisiei Europene a explicat că Uniunea ar putea fie să se împrumute din bugetul său comun pe piețele internaționale, fie să emită un împrumut garantat cu active rusești imobilizate – deținute în principal în Belgia – pe care Kievul l-ar rambursa din reparațiile postbelice ale Rusiei.
Există însă obstacole în calea ambelor alternative. Multe state membre nu sunt favorabile împrumuturilor comune, care ar trebui rambursate, iar adoptarea unei astfel de decizii ar necesita unanimitate, ceea ce s-ar putea dovedi dificil, având în vedere opoziția anterioară a Ungariei față de finanțarea Ucrainei.
Planul de utilizare a activelor înghețate, lansat în urmă cu aproape două luni, continuă să fie respins cu vehemență de Belgia, care găzduiește aproximativ două treimi din activele rusești estimate la 290 de miliarde de euro deținute în Occident, la Euroclear, un depozitar de valori mobiliare din Bruxelles.
Guvernul belgian condus de Bart De Wever a susținut în repetate rânduri că, în cazul în care Rusia ar iniția acțiuni legale ca represalii sau și-ar cere banii înapoi ca urmare a ridicării sancțiunilor, Belgia riscă să rămână singură răspunzătoare pentru miliarde de euro.
„Avem sentimentul frustrant că nu am fost ascultați. Textele depuse de Comisie nu răspund preocupărilor noastre într-un mod satisfăcător”, a declarat miercuri ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, solicitând în schimb un împrumut comun la nivelul UE.
Prim-ministrul belgian a mers mai departe. Bart De Wever, un naționalist flamand, a declarat, la un eveniment organizat la Bruxelles săptămâna aceasta, că este „o idee bună să furi de la cel rău pentru a-l da celui bun. Dar furtul activelor blocate ale altei țări nu s-a mai întâmplat niciodată”.
„Nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu am confiscat banii Germaniei. Într-un război, îngheți activele suverane. Iar la final, partea care pierde trebuie să renunțe la toate sau la o parte din aceste active pentru a-i despăgubi pe învingători”, a adăugat De Wever.
Între timp, Banca Centrală a Rusiei a intentat un proces la Moscova, solicitând de la Euroclear suma de 18,2 trilioane de ruble (aproximativ 200 de miliarde de euro), reprezentând fonduri înghețate și venituri pierdute, a relatat luni agenția de știri de stat TASS.
Instituția rusă a anunțat că acțiunea în instanță vizează „acțiuni ilegale” care fac „imposibil accesul băncii la fondurile și valorile mobiliare”.
