Geniștii din Republica Moldova, în prima linie a misiunii KFOR din Kosovo
Într-o lume în care pacea se construiește zi de zi, cu vigilență și curaj, misiunea KFOR din Kosovo rămâne una dintre cele mai complexe operațiuni internaționale de securitate. De 11 ani, militarii moldoveni sunt parte a acestui efort: patrulează, supraveghează și intervin în zone sensibile, alături de colegi din zeci de țări.
„Drepți, pe loc repaos. Am primit misiunea de a ne deplasa în zona orașului pentru verificarea pistei de aterizare a elicopterelor”.
Atunci când geniștii primesc o nouă misiune, ora nu mai contează. Se mobilizează rapid și acționează cu precizie, disciplină și profesionalism.
„Nu ne apropiem, trebuie să avem cel puțin 381 de metri distanță de mina dată. Ducem cercetarea de la distanță, cu binoclul, vedem cât este de periculoasă, dacă sunt ceva capcane”, povestește genistul Nicolae Chilaru.
Femeile moldovence au fost acceptate în misiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo în urmă cu doi ani. În echipa de șapte geniști am întâlnit-o pe locotenent Mihaela Manțoc, în vârstă de numai 23 de ani.
„S-a decis această oportunitate pentru femeile militare și am decis că vreau să încerc și eu și să îmi demonstrez și mie, și altor doamne militare că putem și noi să executăm o misiune”, spune Mihaela.
După un drum anevoios, ajunși la locul operațiunii, militarii s-au confruntat cu condiții meteo ostile. Ploaia torențială și vântul puternic au transformat misiunea într-una și mai riscantă. Pe un câmp potențial minat, un singur pas greșit poate fi fatal.
„Echipamentul pe care îl port chiar acum cântărește aproximativ 12 kilograme, dar este ce geniștii poartă zilnic pentru a-și asigura securitatea în timpul executării misiunilor”, relatează Maria Brînca, Jurnalistă Moldova 1.
Mihaela a îmbrăcat costumul de protecție de 52 de kilograme, aproape cât propria ei greutate. Cu precizie, calm și dexteritate, a pășit în zona de risc și a început cercetările.
„Când detectorul face zgomote puțin mai puternice decât în mod normal, ne oprim pentru a verifica care este motivul. În urma verificării am depistat că este doar un obiect de proveniență metalică care nu prezintă pericol”.
În cele șase luni petrecute în Kosovo, geniștii moldoveni iau parte la aproximativ 70 de misiuni de acest tip. Iar bilanțul ultimilor 11 ani, de când militarii din Republica Moldova participă constant în misiunile KFOR, arată amploarea riscurilor: echipele de geniu au identificat și au neutralizat 175 de obiecte explozive.
În zona Dečan, la doar 14 kilometri de baza militară, se află un alt obiectiv aflat sub protecție: Mănăstirea Visoki Dečani. Un monument emblematic al artei medievale sârbe, lăcașul păstrează una dintre cele mai bine conservate colecții de fresce bizantine din Europa.
„A supraviețuit tuturor turbulențele istoriei, până în zilele noastre. Nu doar ca biserică, nu doar ca un monument istoric, dar ca o comunitate vie de călugări”, povestește Sava Janjic, starețul mănăstirii.
„Mănăstirea, construită acum mai bine de 700 de ani, pare ruptă dintr-o altă epocă, însă liniștea de aici este menținută printr-o misiune cât se poate de reală și actuală, protejată de militarii KFOR încă din anul 1999, imediat după încheierea conflictului din Kosovo, o măsură necesară, având în vedere multiplele riscuri de securitate din anii următori. De atunci, 24 din 24 de ore, contingentul internațional, inclusiv militari din Republica Moldova, protejează zona și asigură accesul liber al vizitatorilor”, transmite jurnalista Maria Brînca.
Militarii din Republica Moldova au misiunea de a patrula zona și de a interveni în caz de pericol, pentru a asigura siguranța călugărilor.
În ultimii 26 de ani, mănăstirea a fost amenințată și atacată de patru ori. Chiar dacă astăzi situația pare mai stabilă, tensiunile persistă. În aceste condiții, pregătirea temeinică a militarilor și capacitatea de intervenție rămân esențiale.
„Suntem 24 de ore în pregătire, dar aceste ore sunt divizate: șase ore la post, șase ore de veghe și șase ore de odihnă. În primul rând, încercăm prin comunicare verbală să rezolvăm conflictul, în caz contrar, avem diferite formațiuni cu scuturi care împiedică mulțimea să facă probleme și noi să îi ținem sub control”.
„Partea cea mai dificilă este când te afli în garda de serviciu, chiar la paza mănăstirii. Deja în funcție de condițiile meteorologice, fie că plouă fie că ninge, noaptea frig și asta este cea mai grea parte”.
Pentru Maria, cea de a două femeie-militar din Republica Moldova care participă la misiunea din Kosovo, cea mai mare provocare rămâne dorul de casă.
„Dorul de cei dragi, dar ei mă încurajează permanent și mă susțin și așa trec cu brio peste toate greutățile”, spune Maria Frumusachi, comandant de secție.
Femeile sunt prezente în misiuni, la antrenamente și în servicii de gardă umăr la umăr cu bărbații.
„Femeile doresc și nu depinde doar de curaj că este o calitate existentă doar pentru genul masculin. Este despre voință și atitudinea lor față de responsabilitățile vieții”, menționează Maria Frumusachi.
„Nu are importanță de gen, nu are importanță de grad. Toți trec pregătirea inițială de bază și după de specialitate anume pentru îndeplinirea misiunilor specifice”, explică Vitalie Micov, șeful Marelui Stat Major.
Contribuția contingentului moldovean din Kosovo este apreciată și recunoscută de coordonatorii misiunii.
„Vreau să îmi exprim aprecierea față contribuțiile de lungă durată a Republicii Moldova în misiunea KFOR. Cu siguranță, consolidează forța misiunii KFOR și capacitățile acesteia”, a declarat Özkan Ulutaș, comandant KFOR.
KFOR este o misiune internațională de menținere a păcii, condusă de NATO, desfășurată în Kosovo din 12 iunie 1999 - imediat după încheierea conflictului dintre forțele sârbe și separatiștii albanezi. La apogeu, operațiunea a adunat peste 50.000 de militari din mai bine de 30 de țări. Astăzi, KFOR are aproximativ 4.500 de soldați, din state membre NATO și țări partenere.
CITIȚI ȘI:
