Revista presei | Agenția Servicii Publice iese curată dintr-o schemă păguboasă pornită de Plahotniuc și continuată de Andronachi
Publicațiile naționale continuă să facă totalurile anului 2025, considerat de experți unul decisiv pentru păstrarea cursului proeuropean al R. Moldova. Intensificarea colaborării multidimensionale cu România este un alt subiect abordat de politicieni și comentatori politici. Presa relatează între timp că Agenția Servicii Publice a câștigat litigiul împotriva unei companii bulgare, care i-a înaintat pretenții financiare de peste 100 de milioane de lei. În vizorul mass-media sunt și planurile pentru securizarea seismică a imobilelor, anunțate de autorități.
Republica Moldova a traversat, în 2025, unul dintre cei mai dificili ani din parcursul său european, dar a reușit să înregistreze cel mai mare progres dintre toate statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană, scrie Moldova 1, citând din constatările Raportului de extindere al Comisiei Europene. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a menționat în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune că anul 2025 a fost unul „dificil”, dar decisiv pentru credibilitatea R. Moldova în relația cu Uniunea Europeană. Evaluarea pozitivă confirmă eforturile autorităților, în pofida provocărilor politice, electorale și regionale fără precedent, a apreciat Cristina Gherasimov.
RFI analizează prioritățile R. Moldova pentru 2026: Parteneriat strategic cu România, apropierea de UE, sprijin ferm pentru Ucraina. „Nu este exclus ca anul viitor în discuțiile de pace pentru Ucraina să apară și numele Republicii Moldova, în contextul în care Rusia ar vrea să își păstreze teritoriile pe care le controlează în acest moment și să-și extindă influența și în alte regiuni, cum este și cazul Transnistriei”, semnalează RFI.
Iar analiștii politici citați de Cotidianul constată că relațiile dintre Republica Moldova și România au intrat într-o nouă etapă, orientată spre proiecte concrete de interconectare și investiții strategice. Analistul politic Victor Juc a menționat sprijinul constant oferit Republicii Moldova în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, inclusiv în cadrul Comisiei Europene și Consiliului European. Analistul politic de la București, Răzvan Cotovelea, observă că România, în calitate de principal partener economic, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei moldovenești prin importuri de produse. Următoarea etapă vizează intensificarea cooperării în sectorul privat și valorificarea granturilor europene, a menționat comentatorul politic. Răzvan Cotovelea a subliniat că domeniul energetic ca fiind un alt pilon al cooperării dintre Chișinău și București. Potrivit analistului, România va putea asigura integral consumul de gaze naturale al Republicii Moldova pentru următoarele decenii, la prețuri competitive, odată cu lansarea proiectului Neptune Deep și extinderea interconectărilor energetice.
Numeroase instituții de presă transmit între timp că S.A. Energocom a cumpărat pentru prima dată energie electrică de la un producător local care utilizează baterii de stocare a energiei (BESS). Producătorul dispune de panouri fotovoltaice care generează energie electrică în timpul zilei. Potrivit unui comunicat al Energocom, citat de TV8, energia este stocată în baterii și livrată ulterior în rețea în orele de consum maxim.
Experții Watchodg semnalează că lacunele din legislație pot forța R. Moldova să cumpere din nou energie de la MoldGRES, la preț dublu. Potrivit analizei, în spațiul public au apărut informații privind o posibilă reluare a procurării de energie electrică de la MoldGRES, deși Guvernul R. Moldova s-a angajat să rupă dependența de resursele energetice rusești, folosite permanent ca instrument de șantaj, notează Ziarul de Gardă. Mai mult de atât, experții scriu că „acest angajament a fost asumat în februarie 2025 în schimbul unui suport financiar de 250 milioane euro din partea Comisiei Europene”. Însă, Guvernul nu a informat ANRE privind necesitatea modificării procedurii de procurare a energiei electrice, pentru a exclude participarea la licitații a centralei electrice MoldGRES, atragatenția experții.
Reintegrarea ca promisiune eternă: ce lipsește din strategia Guvernului – analizează editorialistul NordNews, Vitalie Cazacu. „Declarațiile premierului Alexandru Munteanu, făcute la Moldova 1, confirmă un fapt deja vizibil în spațiul public: autoritățile discută reintegrarea mai mult ca proces discursiv decât ca proiect administrativ cu etape, termene și costuri asumate. Se vorbește despre „noi formate”, „măsuri economice”, „sustenabilitate” și „scenarii pașnice”, fără ca aceste concepte să fie traduse în instrumente concrete de politică publică. Guvernul reafirmă reintegrarea ca obiectiv strategic al Republicii Moldova, dar evită constant să explice ce s-a schimbat, în mod practic, față de ultimii zece ani”, remarcă editorialistul. „Premierul indică retragerea trupelor ruse ca „prim pas” indispensabil. Afirmația este corectă din punct de vedere juridic și politic, dar rămâne fără valoare operațională atâta timp cât nu este însoțită de mecanisme diplomatice, presiuni multilaterale sau condiționalități clare. Reamintirea unui obiectiv nerealizat de trei decenii nu constituie, în sine, o strategie”, atrage atenția Vitalie Cazacu.
Agenția Servicii Publice iese curată dintr-o schemă păguboasă pornită de Plahotniuc și continuată de Andronachi – titrează TVR Moldova. ASP informează că a câștigat litigiul împotriva companiei bulgare OPTIMO IT SOLUTIONS LTD la Curtea de Apel, scăpând astfel de pretențiile financiare înaintate de firma bulgară, care se ridicau la peste 100 de milioane de lei pentru pretinse plați neexecutate în perioada 2020-2021. Mai exact, dosarul vizează un șir de contracte semnate în anii anteriori prin care statul era obligat să achite taxe de tip royalty către companii private pentru utilizarea unor tehnologii la producerea documentelor de identitate. Această taxă de tip royalty însemna că fiecare cetățean, care își perfecta pașaportul plătea nejustificat 13 dolari, care erau incluși în costul serviciului, explică TVR Moldova. Litigiul a avut la bază refuzul Agenției de a continua schema contractuală considerată păguboasă și cu suspiciuni de corupție, moștenită din anii anteriori, notează postul de televiziune. După schimbarea conducerii în 2021, Agenția a decis să oprească plățile considerate nejustificate și să apere interesul public, chiar dacă acest lucru a generat un proces de arbitraj internațional, precizează TVR Moldova.
Clădirile deja construite din Republica Moldova vor fi verificate, începând cu 2026, la rezistența la cutremure, prin inspecții vizuale, relatează Newsmaker. Publicația precizează că autoritățile își propun să colecteze date despre fondul construit și să identifice imobilele care necesită, cu prioritate, intervenții de consolidare seismică. Potrivit secretarului de stat Veaceslav Șipitca, în prima etapă este planificată realizarea microzonării seismice a municipiului Chișinău, iar implementarea completă a proiectului este estimată să dureze între doi și doi ani și jumătate. În timpul inspecției la fața locului, inspectorii vor acorda o atenție deosebită deformărilor structurale seismice – vor căuta fisuri, degradări ale zidăriei, avarii în zonele de intersecție a pereților, îndoiri ale armăturii, deplasări ale elementelor constructive, abateri ale structurii și alte defecte, precizează sursa citată.„Cutremurele din anii 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat structurile portante ale clădirilor și au provocat deformări care s-au acumulat de la un cutremur la altul. Acest lucru sporește riscul pierderii stabilității și rezistenței structurilor, în special în cazul unor cutremure puternice, capabile să ducă la prăbușiri parțiale și totale cu consecințe grave”, se menționează în nota explicativă.
Iar Moldpres scrie că drumurile publice vor fi supuse periodic inspecțiilor în domeniul siguranței rutiere. Acest lucru va permite identificarea sectoarelor cu risc sporit și stabilirea priorităților de intervenție pentru reducerea numărului și gravității accidentelor rutiere, precizează agenția de știri, cu referire la un Regulament aprobat de Guvern. Conforrm regulamentului, rețeaua rutieră va fi clasificată pe sectoare, în funcție de nivelul de risc, pe baza numărului și gravității accidentelor produse. Drumurile vor fi încadrate în categorii de la risc foarte scăzut până la risc foarte ridicat, iar sectoarele cu pericol sporit vor avea prioritate la intervenții și investiții, detaliază portalul Deschide.md.
De pe paginile NordNews aflăm că municipiul Bălți a obținut titlul de „Capitala Tineretului 2026”, în urma unui concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării. Statutul va fi valabil pe parcursul anului viitor, perioadă în care orașul va găzdui programe și inițiative dedicate tinerilor, notează publicația. Titlul este obținut printr-o competiție la nivel național, primăriile înscriu un dosar cu agenda de proiecte și colaborările pe care le propun, iar câștigătorul este desemnat după analiza și punctarea candidaturii, mai scrie Nordnews.
