RETROSPECTIVA 2025 | Salarii, pensii, ajutoare și credite: bilanțul social al anului
În 2025, politicile sociale din Republica Moldova au fost orientate spre majorări de venituri, extinderea plăților și investiții publice, însă situația a fost marcată și de probleme structurale rămase nerezolvate. Salariile, pensiile și indemnizațiile au crescut nominal, însă mulți cetățeni s-au confruntat cu un cost ridicat al vieții, iar accesul la servicii de calitate a rămas inegal.
Salariile între majorări istorice și realități apăsătoare
Chiar dacă salariile au crescut nominal, pentru o parte importantă a populației munca a fost instabilă, remunerată insuficient sau chiar informală. În ianuarie, criza de la Calea Ferată a Moldovei a scos în evidență una dintre cele mai sensibile probleme sociale ale ultimilor ani: munca fără salariu.
Sute de angajați din mai multe noduri feroviare au lucrat luni la rând fără să fie plătiți, în condiții improprii, uneori chiar fără căldură sau hrană. Sindicatele au vorbit atunci despre „cuțitul ajuns la os”, iar protestele anunțate au fost expresia unei nemulțumiri acumulate ani la rând, într-o întreprindere aflată în declin financiar structural.
Pe acest fundal, Guvernul a început anul 2025 cu un mesaj optimist: salariul minim a fost majorat la 5.500 de lei, în creștere cu aproape 87% față de nivelul din 2021. Executivul a prezentat această creștere drept o dovadă a angajamentului de a majora veniturile populației „în mod responsabil”.
Totuși, deja în primăvară, sindicatele au cerut o nouă ajustare: până la 6.000 de lei, argumentând că nivelul actual nu mai acoperă nici minimul de existență pentru o familie activă. Confederația Națională a Sindicatelor a avertizat că diferența dintre venituri și costurile reale de trai rămâne prea mare.
Economiștii insistau că, dacă Republica Moldova își propune cu adevărat aderarea la Uniunea Europeană, salariul minim trebuie să ajungă treptat la cel puțin 50% din salariul mediu. În prezent, decalajul este mare, iar pentru a-l reduce, este nevoie de creșteri anuale constante. În lipsa acestora, economia tenebră și migrația vor continua să submineze piața muncii.
Datele din primăvară au confirmat această fragilitate: din peste 2.4 milioane de persoane apte de muncă, doar aproximativ 630 de mii lucrau oficial. Aproape 40% din populația aptă de muncă se află peste hotare, iar sectoare-cheie, precum agricultura, construcțiile și serviciile continuă să presteze muncă nedeclarată. Sindicatele avertizează că munca „la negru” înseamnă, pe termen lung, pensii mici, lipsa indemnizațiilor și vulnerabilitate socială.
În același timp, anul 2025 a adus și vești îmbucurătoare. Numărul moldovenilor cu salarii de peste o mie de euro a crescut semnificativ. Aproximativ unul din cinci angajați activi câștigă deja peste acest prag, mai ales în IT, construcții și industrii cu valoare adăugată mare. Asta, în condițiile în care salariul mediu pe economie a fost de peste 16.000 de lei.
Creșterea salarială este însă neuniformă. În timp ce un segment al populației se apropie de standarde salariale europene, o altă parte rămâne prinsă între salariul minim, munca informală și nevoia de a emigra pentru un trai decent. Sondajele au arătat că pentru a rămâne în țară, moldovenii ar avea nevoie de salarii de peste 20–25 de mii de lei lunar, mult peste nivelurile actuale.
Indemnizații și pensii: sprijin extins
În 2025, indemnizațiile, alocațiile și pensiile au fost în centrul politicilor sociale, nu doar prin amploarea financiară, ci și prin contextul politic în care au fost anunțate. Ajutoarele de Paști pentru peste 230.000 de familii, finanțate din bugetul de stat și din fonduri europene, au declanșat primele controverse, opoziția calificându-le drept „pomeni electorale” în prag de alegeri.
Guvernarea a respins acuzațiile, susținând că măsurile fac parte dintr-o politică socială consecventă. Reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate au invocat creșterea pensiilor, indemnizația lunară de 1.000 de lei pentru copiii sub doi ani, majorarea indemnizației la naștere la peste 21.000 de lei, precum și extinderea sprijinului pentru familiile cu copii și persoanele vulnerabile.
Aceste măsuri sunt reflectate și în Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2025, care prevede venituri și cheltuieli de 46.51 miliarde de lei, cu o creștere de aproape 9%. Cea mai mare parte a fondurilor este direcționată către pensii. Pensia minimă pentru persoanele cu un stagiu complet de cotizare este calculată la 3.300 de lei, iar pensia medie – la peste 4.200 de lei, dublu față de nivelul din 2021.
Un moment-cheie l-a constituit indexarea pensiilor cu 10% la 1 aprilie, măsură cu care s-a lăudat guvernarea, dar care a fost criticată de opoziție, invocând aceleași „pomeni electorale”. Experții economici au spus că indexarea este un mecanism legal de protejare a puterii de cumpărare, nu o creștere reală a veniturilor, și că ea nu rezolvă problemele structurale ale sistemului de pensii.
În august, a fost anunțată lansarea indemnizației lunare de 3.000 de lei pentru tinerii angajați în industrii strategice, percepută mai degrabă ca o investiție în piața muncii decât ca o măsură populistă. Și aici, experții au rămas prudenți, precizând că impactul real va depinde de stabilitatea locurilor de muncă și de perspectivele economice.
Educație: între reformă și declin demografic
Educația a continuat în 2025 să fie marcată de scăderea numărului de elevi și deficitul de cadre didactice, mai degrabă decât de lipsa reformelor.
În mai multe localități sunt școli frecventate de doar câțiva elevi, unele având o singură clasă sau un singur profesor pentru elevi de vârste diferite. Autoritățile au susținut comasarea instituțiilor prin necesitatea asigurării unei educații de calitate, chiar dacă aceasta presupune transportarea copiilor în localități vecine. Ministrul Educației, Dan Perciun, a afirmat că menținerea școlilor foarte mici nu este o soluție pe termen lung.
Criticii reformei au avertizat însă asupra costurilor sociale: pierderea instituțiilor publice din sate și slăbirea legăturii dintre școală și comunitate. Rezultatele slabe la examenele de absolvire a gimnaziului au reaprins dezbaterile privind calitatea predării, iar începutul anului școlar 2025–2026 a găsit sistemul cu peste 1.500 de posturi vacante.
Spre final de an, tensiunile din sistem s-au accentuat. Profesorii au cerut majorări salariale, avertizând că veniturile actuale nu mai corespund volumului de muncă, responsabilităților și costului vieții. Sindicatele din educație au vorbit despre suprasolicitare, deficit cronic de cadre și risc de abandon al profesiei, mai ales în mediul rural. Autoritățile au recunoscut dificultățile, dar au invocat constrângerile bugetare, lăsând deschisă discuția pentru anul următor.
Sănătate: investiții vizibile
În 2025, sănătatea a ieșit din logica crizelor punctuale și a intrat într-o etapă de reconstrucție graduală, marcată de investiții, extinderea serviciilor și încercări de apropiere a sistemului medical de pacient.
Un moment important a fost dotarea a 28 de spitale cu echipamente moderne de sterilizare, în valoare de peste 45 de milioane de lei, finanțate prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Ministerul Sănătății a subliniat că investiția vizează siguranța pacientului.
Tot în 2025, autoritățile au prezentat o viziune strategică pe termen lung, privind fondurile europene din Planul de Creștere pentru Moldova, care include construcția spitalelor regionale la Bălți și Cahul, digitalizarea sistemului medical și consolidarea medicinii primare. Oficialii recunosc că obstacolul major nu este construcția, ci pregătirea birocratică și instituțională.
Cea mai palpabilă schimbare pentru pacienți a fost descentralizarea serviciilor oncologice, în special a chimioterapiei, disponibilă din a doua jumătate a anului în mai multe spitale raionale. Măsura a redus deplasările la Chișinău și costurile pentru pacienți, fiind descrisă de medici drept o intervenție cu impact social direct.
Finanțarea sistemului a crescut: CNAM a acumulat peste 8.3 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, iar cheltuielile au ajuns la aproape 9.5 miliarde de lei. Un număr record de pacienți a beneficiat de medicamente compensate, în special pentru boli cardiovasculare și endocrine. Guvernul a simplificat la final de an regulile de compensare, pentru a reduce birocrația și a facilita accesul la tratament.
Operațiile de cataractă au rămas un exemplu de utilizare eficientă a fondurilor publice, cu mii de intervenții finanțate integral într-un singur an.
Credite: locuința între nevoie socială și risc economic
În 2025, creditul a devenit o temă socială majoră, pe fondul scumpirii dobânzilor și al creșterii accelerate a prețurilor la locuințe. Deciziile de politică monetară și evoluțiile pieței imobiliare au conturat un paradox: mai puține tranzacții, dar mai multe credite, mai mari și mai costisitoare.
În februarie, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază pentru a tempera inflația, ceea ce a dus la scumpirea creditelor. Economiștii au constatat că, în pofida dobânzilor mai mari, populația a continuat să se împrumute masiv, semn că creditul a devenit o soluție de necesitate, nu de confort, mai ales pentru familiile tinere.
În iunie, Guvernul a recunoscut că nu poate interveni direct pentru a compensa creșterea dobânzilor la programul „Prima Casă”. Autoritățile au insistat că programul rămâne viabil, însă experții au avertizat asupra riscului de supraîndatorare, într-un context economic instabil și marcat de migrație.
Toamna a adus cea mai clară radiografie a anului: piața imobiliară a stagnat, cu tranzacții la minime istorice, în timp ce creditarea ipotecară a atins niveluri-record. Valoarea totală a creditelor ipotecare a ajuns la 11,7 miliarde de lei, iar fiecare a patra locuință este cumpărată prin credit. Creșterea nu reflectă o îmbunătățire a nivelului de trai, ci scumpirea accentuată a locuințelor, care a făcut creditul aproape inevitabil.
CITIȚI ȘI:
