Revista presei internaționale | Rusia, nemulțumită de prevederile planului american de pace redactat de Kiev și Europa
Presa internațională comentează proiectul planului de pace prezentat de Ucraina, în colaborare cu SUA și țările europene. Unele publicații străine dezvăluie că Rusia e dispusă să ceară modificări substanțiale ale proiectului de acord, considerând că acesta nu reflectă cerințele sale. Planurile liderilor politici mondiali pentru sărbătorile de iarnă se numără printre alte subiecte abordate de presa internațională.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezentat un proiect de acord de pace format din 20 de puncte, elaborat împreună cu SUA și țările europene, transmite BBC. Serviciul britanic de presă precizează că planul conține și proiecte separate privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, precum și reconstrucția țării devastate de război. Majoritatea pozițiilor au fost convenite cu partea americană, însă persistă dezacorduri legate de teritoriul regiunii Donețk și de exploatarea centralei nucleare de la Zaporojie, a remarcat Zelenski citat de BBC. Aceeași sursă notează că planul prevede reconfirmarea suveranității Ucrainei, un acord de neagresiune cu Rusia, garanții de securitate de tip NATO, menținerea unei armate de 800.000 de militari și aderarea Ucrainei la UE în 2027–2028. Chestiunile teritoriale ar urma să fie soluționate fie prin înghețarea liniei actuale a frontului, fie prin referendum, iar Rusia ar trebui să își retragă trupele din mai multe regiuni ucrainene. Acordul e prevăzut să intre în vigoare odată cu acceptarea lui de către toate părțile iar un armistițiu total ar urma să fie monitorizat de un Consiliu al Păcii condus de președintele american Donald Trump, mai scrie BBC.
Rusia intenționează să ceară modificări substanțiale ale proiectului „planului de pace” convenit de Ucraina și SUA, susțin sursele agenției Bloomberg apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, Moscova consideră documentul din 20 de puncte doar o bază pentru negocieri, care nu conține prevederi esențiale pentru interesele ruse. Surse agenției Bloomberg susțin că Kremlinul ar fi nemulțumit că în planul de pace nu sunt incluse cerințele sale privind garanții împotriva extinderii NATO spre est, statutul neutru al Ucrainei în cazul aderării la UE, limitări mai stricte ale forțelor armate ucrainene și clarificări privind sancțiunile și activele rusești înghețate. Moscova apreciază planul drept „tipic ucrainean”, dar afirmă că îl va analiza „cu sânge rece”, conchide Bloomberg.
Între timp, liderul de la Casa Albă revine la activitatea intensă legată de dosarele Ucraina, Rusia și China, pe care le consideră prioritare, relatează RBC-Ukraine. Agenția de presă face referire la un anunț făcut de Donald Trump în cadrul unui eveniment de Crăciun organizat la Casa Albă. Trump a menționat, citat de aceeași sursă, că în pofida sărbătorilor de iarnă are responsabilități de stat, care îl obligă să se concentreze asupra negocierilor internaționale, inclusiv asupra discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, pe care le-a caracterizat drept „normale”.
În 2025, rubla rusească s-a apreciat rapid, depășind toate valutele majore față de dolar, ceea ce poate submina însă economia de război a Federației Ruse, scrie Bloomberg. Agenția de presă relevă că moneda rusă s-a întărit cu aproximativ 45% de la începutul anului și se tranzacționează în jurul nivelului de 78 de ruble pentru un dolar, aproape de cotele dinainte de război. Această apreciere puternică a rublei se datorează scăderii accentuate a cererii pentru valută pe fondul sancțiunilor, precum și politicii monetare stricte, care a crescut atractivitatea activelor în ruble, explică Bloomberg. Economiștii, citați de agenția de presă, avertizează însă că o rublă supraevaluată, combinată cu credite scumpe, poate duce la stagnare economică și chiar la stagflație. Această situație afectează competitivitatea Rusiei și reduce atractivitatea investițională a țării, mai spun analiștii intervievați de Bloomberg.
The Wall Street Journal dezvăluie că liderul belarus Aleksandr Lukașenko adoptă o politică neobișnuită în relațiile cu Statele Unite, eliberând deținuți politici în schimbul relaxării sancțiunilor americane impuse unor companii belaruse. De la revenirea lui Donald Trump la putere, Belarus a eliberat peste 250 de prizonieri politici din diferite țări, una dintre cele mai ample acțiuni de acest tip de după căderea comunismului, notează The Wall Street Journal. Potrivit publicației, administrația Trump speră ca acest model de relaxare a sancțiunilor în schimbul eliberării deținuților politici să devină un precedent pentru o eventuală apropiere de Rusia și pentru facilitarea unui acord de pace în Ucraina.
Cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat, în mesajul de Crăciun, angajamentul guvernului său pentru pacea, securitatea și prosperitatea Europei, transmite AFP. Merz a subliniat, citat de agenția de presă, că Germania și Europa au responsabilitatea de a continua să sprijine ferm Ucraina, chiar dacă uneori procesul decizional nu este întotdeauna ușor.
