„Legăturile cu Europa vor deveni mai puternice”. Bulgaria trece la euro
Bulgaria, începând cu 1 ianuarie, devine al 21-lea stat al zonei euro. În consecință, în cadrul Uniunii Europene vor mai rămâne doar șase state care își păstrează moneda națională: Suedia, Danemarca, Ungaria, Polonia, România și Cehia, transmite DW.
Euro nu este „doar o monedă, ci o alegere strategică” care va consolida poziția Bulgariei în Europa, a declarat premierul Rosen Jeliazkov, într-un discurs susținut la Sofia, în cadrul unei conferințe din luna noiembrie a acestui an.
La același eveniment, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a dat asigurări că trecerea la euro va „întări fundamentul economiei Bulgariei, va spori reziliența acesteia la șocurile globale și va consolida vocea Sofiei în procesul decizional al zonei euro”.
Totuși, nu toți împărtășesc acest optimism. „Susținătorii aderării Bulgariei la zona euro afirmă că, intrând în „clubul bogaților”, țara va avea de câștigat și va înregistra progrese semnificative”, explică, într-un interviu pentru DW, Roșița Rangelova, profesoară la Institutul de Cercetări Economice al Academiei Bulgare de Științe.
„Totul este prezentat ca și cum Bulgaria ar urma să-și ridice imediat nivelul de trai și să atingă prosperitatea. Dar aceste așteptări nu sunt justificate, având în vedere necesitatea implementării unor reforme obligatorii, care au fost amânate. Fără aceste reforme, țara noastră nu va putea fi un membru cu drepturi depline al zonei euro”, avertizează experta.
Starea economiei Bulgariei
În 2018, Sofia a lansat oficial procesul de aderare la zona euro. Din 2020, leva bulgărească este ancorată de euro prin mecanismul cursului de schimb.
La începutul lunii iunie 2025, Comisia Europeană a dat undă verde aderării Bulgariei la zona euro. De asemenea, Banca Centrală Europeană a considerat că economia bulgară este suficient de pregătită pentru tranziția la moneda unică. La mijlocul lunii iunie, și membrii Eurogrupului au recomandat admiterea Bulgariei în comunitatea statelor din zona euro.
Aderarea la zona euro reflectă progresele realizate de economia Bulgariei în ultimii zece ani. Indicatorii macroeconomici sunt stabili, iar inflația se situează în prezent la aproximativ 2,8%. Prin comparație, în 2022 aceasta ajungea la 13%.
În același timp, deficitul bugetar și nivelul datoriei publice rămân scăzute -aproximativ 3% și, respectiv, 24%. Aceste valori respectă criteriile UE, care prevăd că deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică totală să rămână sub 60% din PIB.
Prognozele de creștere economică sunt, de asemenea, încurajatoare. Potrivit estimărilor UE, PIB-ul real al Bulgariei ar urma să crească cu 3% în 2025, cu 2,7% în 2026 și cu 2,1% în 2027.
„Indicatorii macroeconomici ai Bulgariei au rămas stabili în ultimele decenii, chiar dacă ritmul creșterii economice și al reducerii decalajelor nu a fost optim”, explică pentru DW Guntram Wolff, expert în politici fiscale ale zonei euro, de la think-tank-ul Bruegel.
O opinie similară exprimă și Norbert Beckmann, șeful reprezentanței Fundației Konrad Adenauer în Bulgaria. Potrivit acestuia, țara îndeplinește toate criteriile pentru aderarea la zona euro, mai ales având în vedere că are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale datoriei publice din Europa.
„Totuși, economia bulgară mai are multe de recuperat din punct de vedere structural. Nivelul veniturilor populației reprezintă doar 59% din media Uniunii Europene”, subliniază Beckmann.
În același timp, observatorii avertizează guvernul bulgar să nu slăbească disciplina bugetară și să nu majoreze excesiv cheltuielile după adoptarea monedei euro.
„Principalul risc constă în faptul că, după intrarea în zona euro, sistemul politic ar putea înceta să mai trateze constrângerile bugetare drept obligatorii, iar deficitul ar putea crește”, explică Wolff. „Totuși, având în vedere nivelul scăzut al datoriei, nu cred că acest risc este unul major.”
Norbert Beckmann avertizează, la rândul său, asupra evitării distorsiunilor economice: „Este important ca veniturile să reflecte mereu potențialul real al economiei și ca oamenii să „trăiască în limita posibilităților”. Dacă veniturile sunt rupte de realitate și cresc artificial prin împrumuturi, pot apărea distorsiuni, așa cum am văzut în cazul Greciei.”
Riscurile instabilității politice în Bulgaria
O problemă serioasă pentru Bulgaria rămâne instabilitatea politică. Din cauza gestionării ineficiente a economiei și a corupției răspândite, nemulțumirea și dezamăgirea publică au crescut vizibil în ultimele luni.
Bulgaria este una dintre cele mai sărace țări din UE și, potrivit Indicelui de percepție a corupției realizat de Transparency International, se numără printre cele mai corupte state ale Uniunii Europene.
Din 2021, în această țară balcanică cu o populație de 6,4 milioane de locuitori, au avut loc deja șapte alegeri parlamentare, iar în lunile următoare există riscul organizării unor noi scrutine.
La 11 decembrie 2025, guvernul premierului Jeliazkov a demisionat pe fondul protestelor masive împotriva corupției și al planurilor de majorare a taxelor și contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale.
Deși autoritățile au renunțat ulterior la aceste planuri, nemulțumirea populației nu s-a diminuat. Dacă tentativele de formare a unui nou guvern vor eșua, președintele țării va numi un executiv interimar și va convoca alegeri parlamentare anticipate, care ar fi a opta rundă de alegeri în patru ani.
În cazul în care nici după acest scrutin nu va putea fi formată o coaliție guvernamentală funcțională, încrederea investitorilor în Bulgaria ar putea fi serios afectată, notează DW.
