Externe

Dmitri Medvedev, cu amenințări după intențiile Franței de a trimite soldați în Ucraina

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a reacționat, sâmbătă, 10 ianuarie, la informațiile din presa franceză, potrivit cărora Franța se pregătește să trimită circa 6.000 de militari în Ucraina, după ce se va încheia un acord de pace. Medvedev a amenințat Europa cu un atac cu rachete balistice hipersonice Oreșnik, exemplificând cu imagini de la atacul cu o astfel de rachetă lansat cu două zile în urmă de Rusia în Ucraina.

De altfel, el a scris încă de vineri, pe canalul său de la Telegram, că atacul nocturn cu racheta Oreșnik asupra Ucrainei este un exemplu al modului în care ar trebui acționat împotriva „psihopaților periculoși”, comparând lovitura cu administrarea unei injecții cu haloperidol, un medicament folosit în afecțiuni psihice.

Sâmbătă, într-o postare pe contul său de la X, Medvedev s-a referit la „proștii care conduc Europa”, care, în opinia sa, vor un război în Europa, pentru că Rusia nu va accepta niciodată ceea ce vor ei, anume trupe europene sau NATO în Ucraina.

„Proștii care conduc Europa vor, până la urmă, un război în Europa. S-a spus de mii de ori: Rusia nu va accepta niciun fel de trupe europene sau NATO în Ucraina, dar nu, Micron continuă să vândă această prostie patetică”, a scris el, cu referire la Emmanuel Macron, pe care îl ironizează, denumindu-l „Micron”.

„Ei bine, hai să vedem. Iată ce veți obține”, a continuat Medvedev, postând sub text o înregistrare video cu momentul în care racheta Oreșnik lovește o țintă din Ucraina, în timpul atacului din noaptea de joi spre vineri.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a prezentat, pe 8 ianuarie, un plan detaliat pentru desfășurarea a până la 6.000 de soldați francezi în Ucraina după încheierea unui acord de pace. Trupele ar urma să fie staționate departe de linia frontului, cu rol exclusiv de suport logistic, escortă, antrenament și garanție a securității, nu ca forțe de luptă, demarcație sau stabilizare. Informația, dezvăluită inițial de Le Monde, vine la numai câteva zile după summitul Coaliției de Voință organizat la Paris pe 6 ianuarie.

În cadrul unei întâlniri închise la Élysée cu liderii principalelor forțe politice parlamentare, Macron a oferit „detalii confidențiale” pentru a obține sprijin politic larg.

O reuniune cu ușile închise la care au participat prim-ministrul, Sébastien Lecornu, ministrul Apărării, Catherine Vautrin, șeful Statului Major al Armatei, generalul Fabien Mandon, președintele Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, și președintele Senatului, Gérard Larcher, președinții grupurilor parlamentare, șefii de partid și președinții comisiilor pentru afaceri externe și apărare din Parlament. În total, aproximativ treizeci de persoane, reunite timp de aproape trei ore în grădina de iarnă a Palatului Elysée. Toate forțele politice au răspuns prezent, inclusiv cele mai reticente la trimiterea de trupe în Ucraina, precum Rassemblement National (RN) și La France Insoumise (LFI).

Lidera deputaților LFI, Mathilde Panot, a confirmat numărul de 6.000 de soldați și a subliniat că președintele a insistat asupra faptului că „toată lumea trebuie să înțeleagă bine problema”. Nimeni nu s-a opus fundamental planului, iar unii parlamentari văd în Coaliția de Voință o alternativă viabilă la implicarea directă a NATO.

Generalul francez Fabien Mandon, șeful Statului Major al Armatelor, a precizat că trupele vor fi „nici forțe intermediare, nici de stabilizare”, ci mai degrabă un contingent de garanție a securității post-conflict. Planul face parte din strategia europeană de a oferi Ucrainei garanții solide de securitate după un eventual armistițiu, în contextul negocierilor complicate cu SUA și Rusia.

Amintim că Marea Britanie, sub conducerea lui Keir Starmer și alte țări europene au semnat o declarație comună pe 6 ianuarie pentru o forță multinațională sub leadership american, cu contribuții semnificative din partea Franței și Regatului Unit.

Declarația lui Macron vine după ce, în interviul din 6 ianuarie la France 2, a vorbit despre „mai multe mii de oameni” implicați în operațiuni externe post-pace. Germania (Friedrich Merz) a indicat disponibilitatea de a trimite trupe în țări NATO vecine Ucrainei, dar nu direct pe teritoriul ucrainean. Planul francez rămâne condiționat de un acord de pace real – încă ipotetic – și de aprobarea parlamentară națională.

Kievul a salutat inițiativa ca pe un semnal puternic de solidaritate europeană, în timp ce Moscova a calificat-o drept „provocare directă”. În Franța, opoziția de dreapta (RN) și extrema stângă (LFI) au cerut dezbateri parlamentare suplimentare, dar nu au respins categoric ideea.

CITIȚI ȘI:

• Consiliul European: SUA vor conduce monitorizarea unui potențial armistițiu în Ucraina, cu participarea Coaliției Voluntarilor

• Declarație privind susținerea Ucrainei, semnată la Paris

X