Revista presei internaționale | UE cere Rusiei să arate că vrea pace în Ucraina; SUA se pregătesc să apere protestatarii în fața regimului din Iran
Presa internațională relatează despre presiunile occidentale exercitate asupra Rusiei pentru a o determina să demonstreze deschidere față de un acord de pace în Ucraina. Publicațiile occidentale urmăresc, totodată, temerile Canadei și ale statelor europene legate de posibilele acțiuni ale administrației Trump, inclusiv în Groenlanda și Arctica. Protestele violente din Iran și discuțiile de la Washington privind noi opțiuni militare se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Rusia trebuie să demonstreze că este interesată de pace, după ce Kievul și aliații săi au convenit asupra unui plan de pace în 20 de puncte și a unor garanții de securitate, care ar urma să intre în vigoare după încetarea focului. E mesajul transmis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și preluat de mai multe agenții de presă. AFP atrage atenția asupra unor dezvăluiri ale șefului executivului de la Bruxelles, care a subliniat că baza securității va fi armata ucraineană, bine pregătită și cu experiență de luptă, iar rolul europenilor ar fi să asigure dotarea corespunzătoare a acesteia. În a doua linie de apărare ar urma să se afle trupele „Coaliției voluntarilor”, formată din 35 de state, în care intră majoritatea țărilor UE, precum și Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă și Turcia, detaliază AFP.
Războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei continuă fără semne clare de sfârșit, în ciuda creșterii sprijinului internațional și a reluării contactelor diplomatice, scrie The Guardian. Întâlnirile frecvente între diplomați din Ucraina, SUA și statele europene, precum și dialogul periodic cu Moscova, nu au dus la încetarea focului sau la acordarea unor garanții de securitate, Rusia nefiind dispusă să încheie războiul, constată ziarul britanic. În cadrul negocierilor de la Paris, 35 de state din „coaliția doritorilor” au discutat posibile garanții de securitate, însă rezultatele practice au rămas neclare, consemnează The Guardian. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, exercitând presiune asupra populației civile în timpul iernii, remarcă publicația. Ziarul amintește că Marea Britanie, Franța și Germania și-au reafirmat disponibilitatea de a-și desfășura trupele în Ucraina pentru a susține încetarea focului, deși detaliile și condițiile rămân neclare. Principala problemă rămâne lipsa voinței politice a Kremlinului, Putin considerând că timpul și negocierile directe cu administrația Trump îi sunt favorabile, conchide The Guardian.
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a propus crearea unei armate europene permanente de 100.000 de militari, ca alternativă la trupele americane din Europa, transmite Serviciul Public de Radio și Televiziune de la Vilnius, LRT. Andrius Kubilius a subliniat, citat de aceeași sursă, că inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor generate de declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, privind Groenlanda și angajamentele Washingtonului față de Europa. Kubilius a precizat că statele membre trebuie să-și consolideze forțele, având în vedere amenințarea Rusiei și posibila retragere a trupelor americane, notează LRT. Potrivit sursei, propunerea include și crearea unui Consiliu European de Securitate, format din principalele state ale UE și, posibil, Marea Britanie, pentru a accelera deciziile privind apărarea continentului. Comisarul a subliniat că o structură centralizată ar putea aborda mai eficient problemele de securitate, în timp ce statele nu renunță încă la controlul asupra propriilor armate. Ideea unei armate europene permanente este discutată de ani de zile, însă nu a primit sprijin concret până acum, relevă LRT.
Canada se teme că ar putea deveni următoarea „țintă” a președintelui SUA, Donald Trump, după operațiunea de capturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro și amenințările la adresa Groenlandei, relatează Bloomberg. Unii experți citați de agenția de presă nu exclud scenarii de presiune severă din partea Washingtonului, inclusiv de natură economică, deși o invazie militară este considerată puțin probabilă. Analiștii intervievați de Bloomberg avertizează că SUA ar putea lovi economia canadiană, extrem de dependentă de exporturile către piața americană, inclusiv prin anularea facilităților comerciale sau impunerea de noi taxe. În acest context, experții atrag atenția că, pe măsură ce Canada face concesii pentru a-și menține accesul la piața americană, crește riscul unei pierderi treptate a suveranității sale reale.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a reafirmat dorința de a prelua controlul asupra insulei daneze Groenlanda, invocând prezența în zonă a militarilor ruși și chinezi, care ar amenința securitatea regională, relatează Financial Times. Potrivit publicației, diplomații scandinavi au infirmat aceste declarații, precizând că, în ultimii ani, nu au fost semne ale prezenței navelor sau submarinelor rusești ori chinezești în apropierea Groenlandei, acestea operând pe partea rusă a Arcticului. Oficialii din Groenlanda și Danemarca menționează, citați de Financial Times, că interesul Chinei pentru insulă este practic inexistent după 2018, când proiectele de infrastructură au fost respinse sub presiunea Washingtonului. Oficialii danezi și groenlandezi sunt deschiși cooperării cu SUA pentru securitatea Arcticului, dar insistă că insula nu este de vânzare, menționează Financial Times.
Marea Britanie poartă discuții cu aliații europeni privind o posibilă desfășurare de trupe în Groenlanda, pentru a consolida securitatea în Arctica și a reduce îngrijorările președintelui SUA, Donald Trump, relatează The Telegraph. Potrivit publicației, conducerea militară britanică propune o potențială misiune NATO, iar Londra a inițiat consultări cu Germania, Franța și alte state europene. Planurile se află într-un stadiu incipient și includ, de asemenea, posibilitatea desfășurării de nave de luptă și avioane britanice pentru protejarea insulei, detaliază The Telegraph. Țările europene speră că întărirea prezenței militare în Arctica îl va determina pe Trump să renunțe la ideea anexării Groenlandei, permițându-i totodată să prezinte acest demers ca pe o „victorie” politică, explică publicația. Anterior, declarațiile lui Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei, inclusiv prin forță militară, au fost respinse categoric de liderii politici ai insulei, care au subliniat că populația nu dorește să devină parte a SUA, relevă The Telegraph.
Președintele SUA, Donald Trump, ar fi cerut comandanților forțelor speciale să elaboreze un plan de invadare a Groenlandei, însă inițiativa se lovește de opoziția unor oficiali militari de rang înalt, informează Daily Mail. Potrivit surselor publicației, consilierii politici cu viziuni radicale din anturajul lui Trump ar fi încurajați de succesul operațiunii anterioare de capturare a președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, și ar dori preluarea rapidă a Groenlandei înainte ca Rusia sau China să acționeze în zonă. Daily Mail scrie că Trump ar urmări să distragă atenția alegătorilor americani de la problemele economice ale SUA înaintea alegerilor parțiale, când riscă să piardă controlul Congresului. Conform publicației, mai mulți generali se opun anexării Groenlandei și ar încerca să-i distragă atenția președintelui cu alte opțiuni militare. Printre alternativele propuse s-ar număra măsuri mai puțin controversate, precum continuarea interceptării navelor petroliere din flota fantomă a Rusiei sau o lovitură împotriva Iranului, conchide Daily Mail.
Tulburările din Iran, izbucnite din cauza devalorizării monedei naționale și creșterii bruște a prețurilor, au provocat moartea a peste 500 de persoane, transmite Reuters, precizând că e vorba de decesul a 490 de protestatari și a 48 de membri ai forțelor de securitate. Agenția de presă notează că regimul de la Teheran continuă să acuze Israelul și Statele Unite pentru destabilizarea situației interne, arestând, în decurs de două săptămâni, aproximativ 10.600 de persoane. Protestele față de guvern s-au extins în orașe mari și mici, însă amploarea lor este dificil de evaluat din cauza întreruperii internetului și a comunicațiilor mobile, remarcă Reuters.
Între timp, sursele The New York Times dezvăluie că președintelui SUA, Donald Trump, i-au fost prezentate mai multe opțiuni pentru noi lovituri militare împotriva Iranului. Potrivit publicației, unele scenarii vizează obiective non-militare din Teheran. Trump nu a luat încă o decizie finală, scrie The New York Times, dar amintește că liderul american a declarat recent că poporul iranian aspiră la libertate mai mult ca oricând, iar Statele Unite sunt „gata să ajute” la înlăturarea dictaturii teocratice de la Teheran.
Surse din administrația SUA, citate de CNN, afirmă că președintele Donald Trump analizează mai multe opțiuni militare și non-militare privind Iranul, pe fondul reprimării violente a protestelor. Potrivit oficialilor de la Casa Albă, opțiunile vizează, în principal, forțele de securitate ale regimului de la Teheran și includ operațiuni cibernetice menite să combată reprimarea manifestațiilor. Alte măsuri analizate ar fi impunerea de noi sancțiuni împotriva liderilor regimului sau a unor sectoare-cheie ale economiei iraniene, precum energia și sistemul bancar, susțin sursele CNN. Conform acestora, administrația americană ia în calcul și sprijin tehnologic pentru protestatari, inclusiv facilitarea accesului la internet pentru a ocoli blocada informațională. Aceiași oficiali subliniază că trimiterea de trupe americane în Iran nu este luată în calcul, deși există temeri că orice acțiune ar putea escalada tensiunile în regiune.
