Războiul din Ucraina - 1.419 zile: SVO-ul lui Putin întrece ca durată războiul din 1941–1945
„Operațiunea militară specială” (SVO) împotriva Ucrainei, lansată de Vladimir Putin la 24 februarie 2022, a depășit ca durată Marele Război pentru Apărarea Patriei. La 12 ianuarie 2025 s-au împlinit 1.419 zile de război, în timp ce Marele Război pentru Apărarea Patriei a durat pentru fosta URSS 1.418 zile - din 22 iunie 1941 până la 9 mai 1945, scrie publicația The Moscow Times.
Conceput inițial ca un blitzkrieg victorios, în cadrul căruia Kievul trebuia să cadă „în trei zile”, războiul s-a transformat într-o campanie sângeroasă, care a făcut din Rusia deținătoarea unui record mondial la numărul de sancțiuni impuse și a provocat pierderi de câteva ori mai mari decât cele din războaiele din Afganistan și Cecenia la un loc.
Potrivit estimărilor NATO, până în decembrie 2025 armata Federației Ruse a pierdut 1,15 milioane de oameni morți și răniți. Dintre cei răniți, aproximativ 400 de mii au devenit invalizi — un număr echivalent cu populația orașelor Briansk sau Tver. Pentru contribuabilii ruși, patru ani de război au costat 42,3 trilioane de ruble - echivalentul a 24 de bugete anuale ale întregului sistem de învățământ superior și a 80 de bugete anuale ale unor regiuni mari, precum regiunea Sverdlovsk sau Ținutul Krasnodar.
În pofida prețului uriaș plătit, situația politică și economică actuală a Rusiei este „mult mai rea” decât la 21 februarie 2022, constată expertul militar Pavel Luzin: „Este mai rea din punct de vedere demografic, tehnologic. (…) Nu există niciun aspect în care să se poată spune că Rusia s-a îmbunătățit sau a devenit mai puternică. După toți indicatorii, a devenit mai slabă și mai degenerată”.
Nici obiectivele militare ale SVO nu au fost atinse: armata rusă nu controlează în totalitate niciuna dintre cele patru regiuni anexate de Kremlin în 2022. În ultimul an, trupele ruse au reușit să ocupe mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, iar în total controlează aproximativ 20% - mai puțin decât în primele luni ale războiului.
Boomul economic, alimentat de injecții de trilioane de ruble în industria de apărare, s-a epuizat până la finalul celui de-al treilea an de război: creșterea PIB-ului a încetinit aproape până la zero, industria a intrat pe minus, iar sectoarele civile s-au afundat într-o recesiune profundă. Rezervele de active lichide ale Fondului Național de Bunăstare, acumulate ani la rând din veniturile suplimentare obținute din petrol, s-au redus de trei ori. Pentru a acoperi deficitul bugetar, guvernul a majorat, din 2026, TVA-ul și impozitele pentru micile afaceri.
Războiul secătuiește economia de resurse financiare, materiale și umane, iar presiunea sancțiunilor occidentale, în special restricțiile privind accesul la tehnologii și echipamente moderne, face ca potențialul de producție să devină mai învechit și mai puțin eficient, subliniază economistul Serghei Aleksașenko, fost ministru adjunct al finanțelor și fost vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei.
Potrivit acestuia, încheierea războiului va aduce inevitabil o recesiune economică: „Reducerea efectivelor armatei va duce la scăderea veniturilor populației, iar chiar și o mică diminuare a volumelor de producție de armament va provoca o scădere a producției industriale”.
Kremlinul are două opțiuni - fie să își asume pierderile, fie să încerce să le recupereze, notează Luzin: *„Autoritățile ruse încearcă să recupereze măcar o parte din pierderile existente, în loc să le fixeze. Iar prețul pentru Rusia continuă să crească, să crească, să crească”, subliniază sursa citată.
CITIȚI ȘI:
