Alexei Buzu, despre reforma administrativ-teritorială: „Avem nevoie de discuții mai profunde și de primării puternice”
Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova se află într-un moment de reevaluare și pregătire a următoarei etape, în timp ce procesul de amalgamare voluntară se apropie de final. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat, la emisiunea PE FAȚĂ de la Moldova 1, că dezbaterea publică trebuie mutată de la simple redesenări de hotare către discuții mai profunde despre capacitatea reală a administrației locale.
„Problema pe care o văd este că toți sunt un fel de prizonieri ai unui sistem care nu este eficient”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.
Potrivit lui Buzu, primarii și funcționarii locali sunt „lideri dedicați”, dar limitați de actualul cadru administrativ.
Reforma nu este despre „granițe și hărți”
Potrivit secretarului general al Guvernului, discuția despre reforma administrativ-teritorială este adesea deviată spre trasarea granițelor sau desființarea unor unități administrative, în timp ce esența reformei este alta.
„Am impresia că discuția despre această reformă este, câteodată, concentrată pe granițe, teritorii, hărți. În esență, problema este cum dăm mai multe oportunități, mai multe capacități și resurse acestor lideri locali”, a menționat Buzu.
Oficialul susține că obiectivul Guvernului este construirea unor primării puternice, capabile să gestioneze servicii moderne și investiții, inclusiv fonduri europene.
Alexei Buzu a anunțat că, în perioada următoare, Guvernul va lansa discuții deschise cu autoritățile locale, Congresul Autorităților Publice Locale și societatea civilă, pentru a defini clar cum trebuie să arate o administrație locală modernă.
„Vom discuta cum trebuie să arate o primărie modernă, o primărie europeană în 2026, cum trebuie să se dezvolte serviciile comunitare, ce înseamnă o primărie digitală 100% și cum asigurăm participarea reală a cetățenilor la luarea deciziilor”, a declarat oficialul, la postul public de televiziune.
El a precizat că nu există un plan ascuns privind reforma, iar întârzierea prezentării unui concept public este legată de prioritățile bugetare și economice care au dominat agenda la finele anului trecut.
„Nu există un plan secret la Guvern. Trebuie să existe o discuție deschisă, onestă, cu administrația publică locală și cu societatea civilă, ca să agreăm cum mergem mai departe”, a spus Buzu.
Raioanele, doar o parte a problemei
Întrebat dacă se ia în calcul reducerea numărului de raioane sau crearea unor regiuni mai mari, secretarul general al Guvernului a avertizat că simpla comasare administrativă nu va rezolva problemele.
„Faptul că vom avea unități mai mari, fără a discuta mandatul, modul de finanțare și alte aspecte importante, nu va rezolva problema. Discuțiile pe această reformă trebuie să fie un pic mai profunde”, a afirmat oficialul.
Potrivit lui Alexei Buzu, experiența altor state arată că fragmentarea excesivă duce la costuri mai mari pentru servicii publice, precum alimentarea cu apă sau gestionarea deșeurilor.
Flexibilitate și cooperare între localități
Guvernul ia în calcul și tendințele demografice, inclusiv migrarea populației din mediul rural către zonele urbane, fenomen care, potrivit oficialului, va continua să se accentueze.
„Nu putem avea primării care nu au flexibilitatea de a reflecta aceste schimbări. De aceea, discutăm despre cooperare intermunicipală și despre un cadru mai simplu și mai transparent”, a explicat șeful Cancelariei de Stat.
El a mai precizat că legislația va fi ajustată pentru a permite amalgamarea voluntară permanentă nu doar până la finele anului 2026, așa cum era planificat.
Secretarul general al Guvernului a mai ținut să sublinieze că succesul reformei nu va fi măsurat în numărul de unități administrative, ci în impactul concret asupra oamenilor.
„Indiferent de conturul acestei reforme, testul ei este dacă putem accelera investițiile și extinde accesul și calitatea serviciilor locale pentru cetățeni”, a conchis Alexei Buzu.
Cu o populație de circa 2.4 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa, având aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.
Anul 2026 urma să marcheze trecerea de la abordarea voluntară la etapa de amalgamare normativă, urmată de organizarea alegerilor locale din 2027 în baza unei noi structuri administrativ-teritoriale, au anunțat anterior autoritățile.
Până în prezent, doar două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare. Orașul Leova a inclus localitățile Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, noua entitate având o populație de aproximativ 8.000 de locuitori. În raionul Fălești, localitățile Călinești, Chetriș și Hâncești au convenit să formeze o singură unitate administrativă, cu o populație totală de puțin peste 4.000 de locuitori.
În proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 sunt prevăzute fonduri de peste 173 de milioane de lei pentru procesul de amalgamare, dublu față de anul. Fondul pentru amalgamarea voluntară a localităților înregistrează, deocamdată, o rată de absorbție de circa 25%.
CITIȚI ȘI:
- Primari, despre amalgamare: „Avem nevoie de descentralizare financiară, de rezolvarea problemelor de patrimoniu și de stimulente reale”
- Reforma administrativ-teritorială, necesară, dar „un test dur” pentru parcursul european. CALM: „Să creăm condiții ca oamenii să se întoarcă acasă”
- Reforma teritorial-administrativă, realizată până la alegerile locale din 2027. Igor Grosu: Că vor fi județe sau regiuni, contează mai puțin denumirea
- R. Moldova, printre cele mai fragmentate din Europa: 2026 trebuie să marcheze trecerea la amalgamarea normativă
- Primarii cer accelerarea reformei administrativ-teritoriale și o colaborare mai strânsă cu Guvernul: „Omul trebuie să fie în centrul atenției”
- Amalgamarea - reformă necesară, dar întârziată. „Nu mai există timp de așteptat. Primăriile trebuie consolidate pentru a oferi servicii moderne”
