Experți, despre declarația Maiei Sandu privind unirea: „Prima mutare ar trebui să fie din partea R. Moldova și apoi România să întreprindă pași”
Subiectul reunirii R. Moldova cu România, readus în atenție de președinta Maia Sandu într-un interviu acordat recent unor jurnaliști britanici, este tratat cu deschidere la București, afirmă jurnalistul de peste Prut Robert Lupițu. Totodată, amenințarea rusă ar putea deveni un real motiv al unei eventuale decizii istorice de reunire a celor două state românești, a declarat analistul Nicolae Negru la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, ediția din 13 ianuarie.
Subiectul reunificării, în premieră pe agenda europeană
Potrivit analistului Nicolae Negru, deși șefa statului a explicat poziția sa privind votul în favoarea unirii la un eventual referendum ca fiind una personală, contextul războiului a adus subiectul în premieră pe agenda publică internă, precum și pe cea europeană.
„Această opinie personală a avut ecouri foarte puternice. Desigur, în România, dar și în presa europeană. E poate pentru prima dată când se vorbește în Europa despre această temă. S-a mai vorbit la această temă în 2016, dar acum ea vorbește din funcția de președinte”, a declarat analistul, la Moldova 1.
Editorialistul a făcut o paralelă istorică cu anul 1918, subliniind că legitimitatea unei decizii majore rezidă în capacitatea organelor reprezentative de a acționa în momente de răscruce: „Statul român n-a vrut referendum, fiindcă a fost decizia Sfatului Țării, organul reprezentativ al Basarabiei”.
Lecția anului 1918 și articolul 142 - mecanismele legale
Potrivit lui Negru, în situația actuală, Legea Supremă prevede mecanisme clare de revizuire a caracterului suveran al statului, cu condiția existenței unei voințe populare majoritare, exprimate oficial.
„Declarația de Independență nu spune direct, dar cam asta spune: că independența e un pas spre unire. Iar Constituția, în articolul 142, alineatul unu, spune că dispozițiile privind caracterul suveran, independent și integritatea teritorială pot fi schimbate, dacă se pronunță majoritatea alegătorilor. (...) Cred că de la asta trebuie să pornim – nu o să facă cineva pentru noi”, a explicat analistul.
Reunificarea ca scut în fața expansiunii ruse
Nicolae Negru a mai constatat că unificarea nu este privită doar ca un ideal, ci ca o soluție în fața dorinței Moscovei de a reface imperiul sovietic.
„E vorba de un context geopolitic în schimbare, un pericol pentru securitatea R. Moldova și asta ar fi logica României. Cel puțin, așa înțeleg cei din afară. Noi nu putem să facem abstracție de cum va reacționa Uniunea Europeană și alte state. Nu suntem într-un vid și, desigur, este important să lucreze diplomația. S-a reacționat când s-a spus că R. Moldova este un stătuleț mic, nu poate rezista în fața acestui război hibrid. Amenințarea o reprezintă Rusia, iar Rusia nu ascunde că vrea refacerea Uniunii Sovietice”, a concluzionat Nicolae Negru.
„Prima mutare aparține Chișinăului”
În cadrul aceleiași emisiuni, Robert Lupițu, redactor-șef al portalului CaleaEuropeana.ro, a comunicat că subiectul este tratat cu deschidere față de autodeterminarea R. Moldova, iar inițiativa și decizia finală aparțin exclusiv cetățenilor din stânga Prutului.
„Deși declarația este privită cu pragmatism în România de o parte a decidenților de la București, poziția o știm și a mai fost spusă și în alți ani: România este pregătită să discute acest scenariu al unificării doar dacă Republica Moldova o va vedea drept opțiune. Republica Moldova are dreptul să își decidă viitorul”, a declarat Robert Lupițu, la postul public de televiziune.
Expertul în relații internaționale a mai subliniat că un astfel de proces nu poate fi declanșat unilateral: Chișinăul trebuie să valideze dorința de unire, pentru ca, ulterior, Bucureștiul să poată activa mecanismele instituționale necesare.
„Trebuie văzut ce se va întâmpla de-acum încolo. Anul trecut, președintele Nicușor Dan a oferit un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, spunând că personal își dorește o unire cu R. Moldova. Deci, prima mutare ar trebui să fie din partea R. Moldova și apoi România să întreprindă, la rândul său, pași”, a punctat jurnalistul de peste Prut.
Obiectiv: R. Moldova și România, reunite în „familia europeană”
Analistul mai atrage atenția că și climatul geopolitic actual este esențial, într-o lume marcată de tendințele marilor puteri de a redesena granițele prin forță, respectarea „ordinii bazate pe reguli” rămânând prioritară.
„Oficial, atât Chișinăul, cât și Bucureștiul au ca obiectiv integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Practic, România și Republica Moldova, ambele maluri de Prut, să se regăsească împreună în marea familie europeană”, a conchis Robert Lupițu, la Moldova 1.
Amintim că, într-un interviu oferit recent celor mai cunoscuți jurnaliști britanici, Rory Stewart și Alastair Campbell, președinta Maia Sandu a declarat franc că, în cazul unui plebiscit, ar vota în favoarea unirii R. Moldova cu România. Totodată, ea a subliniat că, din poziția de șef al statului, este obligată să țină cont de realitățile din R. Moldova.
Eugen Tomac, consilierul onorific al președintelui României, Nicușor Dan, a amintit că „poziția oficială a statului român nu s-a schimbat”, iar România și-a asumat disponibilitatea încă din 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată fără niciun vot împotrivă în Parlament. Orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii R. Moldova cu România ca pe un proces firesc, a afirmat europarlamentarul, într-un interviu acordat, pe 13 ianuarie, portalului caleaeuropeană.ro.
CITIȚI ȘI:
