Satele rămân, primăriile se unesc: autoritățile explică reforma administrației publice locale
Autoritățile au dat start, pe 20 ianuarie, dialogului pentru reforma administrației publice locale, inițiată de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care susține că deciziile finale vor fi luate în urma consultărilor cu primarii, societatea civilă și cetățenii.
Mai mulți primari afirmă că sunt deschiși reformei, dar insistă ca aceasta să fie aplicată rapid și coerent, să nu se limiteze doar la primăriile mici, dar și la raioane.
Primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, subliniază că lansarea consultărilor publice este un pas necesar, însă potrivit acesteia reforma nu poate avea succes, dacă se discută doar despre primăriile mici.
„N se discută nimic despre existența de mai departe a autorităților de nivelul doi, care sunt niște structuri absolut depășite. Până acum, s-a discutat doar despre autoritățile de nivelul întâi. Pentru că cele care au o populație mică se consideră că nu au capacitatea financiară instituțională pentru o administrare eficientă”, a menționat Valentina Casian, pentru Radio Moldova.
Iar primarul de Edineț, Constantin Cojocaru, afirmă că reforma administrativ-teritorială trebuie lansată în primul an de guvernare, altfel riscă să rămână doar la nivel de declarații, așa cum s-a întâmplat și în trecut.
El susține că Republica Moldova nu mai poate funcționa eficient cu trei niveluri de administrare.
„În opinia mea, jumătate de an - un an trebuie să recondiționezi o amalgamare voluntară, iar după asta trebuie să vină o amalgamare normativă pe care trebuie să o facă nemijlocit Parlamentul în cel puțin într-un an jumătate, pentru că deja vin alegerile locale. Și, iată, în felul acesta, să mergem înainte, să nu batem pasul pe loc, pentru că, dacă vom lungi mult cu o amalgamare voluntară, tot nu va fi un efect. Lumea va vedea că fiecare face ce vrea și efectul, eficiență, la fel nu va fi. Și serviciile vor fi create. Dacă vrem să mergem pe un drum european sigur, trebuie să le așezăm pe toate la locul lor, inclusiv în domeniul administrației publice locale”, a subliniat Constantin Cojocaru.
Co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Adrian Ermurachi, susține că runde de consultări publice au existat deja, inclusiv în perioada Guvernului precedent, care a organizat un șir de discuții în procesul de elaborare a Strategiei de reformă a administrației publice locale pentru anii 2023–2030.
„Ar trebui să reușim să atragem oamenii să vrea să fie la nivel local, să locuiască în sate, inclusiv în satele mici, să reușim să descentralizăm către aceste autorități publice locale inclusiv competențe și instrumente suficiente, ca ele să poată participa în crearea locurilor de muncă. Nu neapărat trebuie să vină tot timpul Guvernul și să creeze sau să facă condiții pentru locuri de muncă. Acest lucru poate să o facă și autoritățile publice locale. Sunt mai multe probleme la mijloc care trebuie soluționate într-un mod sistemic ca să vorbim de dezvoltare într-o perspectivă de cel puțin 5, 10 și 11 ani”, a declarat Adrian Ermurachi, la enisiunea ,,Zi de zi" de la Moldova 1.
Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, obiectivul reformelor este de a construi primării puternice, localități dezvoltate și servicii mai bune. Buzu a mai spus, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova, că, în urma reformei, vor fi reduse procedurile birocratice, iar localitățile vor beneficia de mai multe resurse financiare pentru proiecte și servicii.
„Ne vom preocupa să discutăm dacă avem și un model mult mai eficient de finanțare la nivelul administrației publice locale, să fortificam capacitățile de implementare a proiectelor la nivel local, să ne asigurăm că primăriile au capacități să gestioneze și să extindă serviciile atât de necesare cetățenilor noștri, servicii cum ar fi apă și canalizare, rețea de drumuri, gestionarea deșeurilor solide și așa mai departe. Toate aceste aspecte încercăm să le clarificăm într-un mod participativ. Noi anticipăm că, în luna martie, vom avea un concept de reformă aproape definitivat pe care îl vom comunica”, a detaliat secretarul general al Guvernului.
Alexei Buzu a mai menționat că, între timp, pentru a accelera procesul de amalgamare voluntară a localităților, vor fi alocate mai multe resurse financiare.
Comuna Călinești din raionul Fălești este una dintre primele localități din Republica Moldova care a trecut prin procesul de amalgamare voluntară, unindu-se cu satele Chetriș și Hâncești într-o singură primărie. După scrutinul local, noua comună are un primar ales care administrează o structură extinsă, cu mai multe comunități, nevoi și responsabilități.
Primarul comunei, Ala Procopciuc, a povestit, la postul public de radio, că unul dintre beneficiile amalgamării la Călinești este că locuitorii pot beneficia de servicii publice la centrele unificate de prestare a serviciilor (CUPS).
„Acum lucrăm la o programă care să ne unească, unde Primăria centru Căliniești să poată elabora toate certificatele prin această programă”, a explicat Ala Procopciuc.
Precizăm că reforma administrativ-teritorială este implementată, în prezent, prin mecanismul de amalgamare voluntară, un proces lansat în baza unei strategii aprobate de Guvern pentru perioada 2023 - 2030.
Procesul de amalgamare voluntară a fost inițiat la sfârșitul anului 2024, iar autoritățile susțin că acesta decurge lent. Anterior, șeful Legislativului, Igor Grosu, a afirmat că este necesară o altă reformă administrativ-teritorială, care să fie implementată, înaintea alegerilor locale din 2027, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate.
CITIȚI ȘI:
