Revista presei internaționale | Ambițiile teritoriale ale SUA și crearea unui „Consiliu al Păcii” stârnesc tensiuni în Europa
Presa internațională continuă să reflecte tensiunile dintre SUA și Europa pe tema Groenlandei – subiect care este în centrul atenției la Forumul Economic Mondial, care a început ieri la Davos și se va încheia joi. Mai multe publicații remarcă tensiunile transatlantice provocate atât de ambițiile teritoriale ale administrației americane asupra teritoriului Groenlandei, cât și de intenția liderului de la Casa Albă, Donald Trump, de a crea și conduce un „Consiliu al Păcii”, care ar înlocui rolul ONU.
În marja Forumului Economic Mondial de la Davos, emisarul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu reprezentantul Kremlinului, Kirill Dmitriev, discuțiile fiind descrise drept „foarte pozitive” de presa pro-Kremlin. Potrivit informațiilor furnizate, Dmitriev a declarat că tot mai mulți actori internaționali ar înțelege poziția Rusiei. Unian notează că întâlnirea a avut loc după consultări separate ale delegației americane cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și lideri europeni, în contextul eforturilor privind un posibil plan de pace pentru Ucraina.
Politico scrie că ieri, în timp ce liderii europeni reuniți la Davos încercau să-l convingă pe președintele american Donald Trump să renunțe la ideea anexării Groenlandei, subiectul Ucrainei a trecut pe plan secund, fapt care l-a determinat pe liderul de la Kiev, Volodîmîr Zelenski, să se întrebe dacă mai merită să participe la forum. Potrivit Politico, europenii intenționau inițial să discute despre sprijinul și garanțiile de securitate pentru Ucraina, însă atenția a fost deturnată de amenințările lui Trump legate de Groenlanda. Oficialii ucraineni se tem că, într-un moment critic al războiului și al atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, solicitările lor de ajutor vor fi ignorate, notează publicația. Deși la Forumul Economic Mondial de la Davos, care se va încheia joi, se preconizează contacte între delegațiile ucraineană și americană, o întâlnire directă între Zelenski și Trump rămâne incertă, iar planurile privind un amplu acord de reconstrucție economică sunt încă neclare, conchide Politico.
Axios reflectă poziția față de actuala relație transatlantică exprimată la Davos de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit publicației, ea a cerut o independență „constantă” față de SUA, comparând ostilitatea președintelui Donald Trump față de aliați cu „șocul Nixon” din 1971. Ursula von der Leyen a declarat că răspunsul UE la amenințările privind Groenlanda va fi „ferm, unitar și proporțional” și a avertizat că acordul comercial dintre SUA și UE ar putea fi pus în pericol dacă Washingtonul își va pune planurile în aplicare. Șeful executivului de la Bruxelles a subliniat că această criză obligă UE să-și revizuiască strategia de securitate și să întărească parteneriatele cu țări precum Marea Britanie, Canada, Norvegia și Islanda. Între timp, Comisia Europeană pregătește un pachet de investiții pentru susținerea economiei și infrastructurii din Groenlanda, remarcă Axios.
Președintele rus Vladimir Putin urmărește de aproape două decenii să submineze puterea NATO, iar acum, pe fondul interesului președintelui american Donald Trump pentru Groenlanda, liderul de la Kremlin privește cu satisfacție tensiunile din Alianță, scrie The Wall Street Journal. Ziarul amintește că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a negat că Rusia ar avea planuri de a ocupa insula, dar a aprobat, într-un fel, ambițiile lui Trump, comparând Groenlanda cu anexarea Crimeei. Experții intervievați de The Wall Street Journal avertizează că disputa pentru Groenlanda amenință stabilitatea NATO și ar putea întări poziția Rusiei în Europa de Est, iar unii consideră că tensiunile dintre Washington și Bruxelles ar putea duce la o restructurare a politicii de securitate occidentală favorabilă Moscovei. În același timp, liderii occidentali cred că un conflict major este puțin probabil și încearcă să convingă SUA să renunțe la pretențiile asupra insulei pentru a menține unitatea Alianței, mai scrie The Wall Street Journal.
Armata canadiană a elaborat un scenariu ipotetic privind o posibilă invazie a SUA și un răspuns corespunzător, relatează The Globe and Mail. Potrivit unor oficiali de rang înalt, citați de publicație, modelul este pur conceptual, iar în contextul unor resurse militare limitate are în vedere tactici de gherilă inspirate din acțiunile mujahedinilor afgani. Autoritățile subliniază că este pentru prima dată în peste un secol când Canada analizează un asemenea scenariu, deși probabilitatea unui atac real este considerată foarte scăzută, notează The Globe and Mail. Publicația subliniază că planul ia în calcul și formarea unei rezerve de peste 400.000 de voluntari, precum și sprijin din partea unor aliați precum Franța sau Marea Britanie, în cazul unei escaladări majore.
Opoziția europeană față de intențiile președintelui SUA, Donald Trump, de a controla Groenlanda, dar și față de inițiativa sa de a crea „Consiliul Păcii”, a împiedicat semnarea unui acord între Ucraina și SUA privind reconstrucția postbelică, programată la Forumul Economic Mondial de la Davos. La această concluzie ajunge Financial Times, care dezvăluie amânarea planului de dezvoltare economică de 800 de miliarde de dolari, care trebuia convenit între Ucraina, Europa și SUA. Tensiunile dintre Washington și capitalele europene au afectat negocierile de securitate, iar SUA nu au trimis un reprezentant la discuțiile programate luni seara, notează Financial Times. Oficialii citați de ziarul britanic spun însă că planul nu este abandonat și poate fi semnat ulterior.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că noul său Consiliu al Păcii ar putea înlocui Organizația Națiunilor Unite, pe care a criticat-o în repetate rânduri pentru ineficiența în oprirea războaielor, transmite CNN. Potrivit postului american de televiziune, ONU a respins ideea că ar putea fi înlocuită, subliniind că organizația își va continua activitatea. Așa-numitul Consiliu al Păcii este creat de președintele american în contextul acordului privind încetarea războiului dintre Israel și Hamas, amintește CNN. Până acum, Casa Albă a invitat mai mulți lideri mondiali să se alăture, inclusiv pe președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă acesta duce război deschis împotriva Ucrainei și mimează dorința de a-l încheia, comentează CNN.
Președintele Donald Trump ar putea rămâne la conducerea Consiliului Păcii chiar și după plecarea sa de la Casa Albă, a declarat un oficial american pentru Bloomberg. Mandatul lui Trump ar urma să continue până la demisie, iar viitorul președinte ar putea numi un reprezentant oficial al SUA în consiliu, detaliază oficialul intervievat de aceeași agenție de presă. Bloomberg amintește că inițiativa liderului de la Casa Albă a întâmpinat deja critici din partea altor lideri din grupul G7, mai ales din cauza cerinței ca țările să contribuie cu cel puțin un miliard de dolari pentru un loc permanent în consiliul pe care îl înființează Trump. Deși au primit invitații de a intra în organizație lideri din peste 80 de state, inclusiv Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko, doar câțiva dintre ei au acceptat să participe; unele țări cheie, precum Franța sau Marea Britanie, au refuzat categoric propunerea, stârnind critici din partea lui Donald Trump.
Celebrul cardiolog Jonathan Reiner, medicul fostului vicepreședinte american Dick Cheney, a cerut o investigație a Congresului privind starea de sănătate a președintelui SUA, Donald Trump, relatează The Hill. Potrivit ziarului, Reiner a invocat o scrisoare trimisă de Trump premierului Norvegiei, în care acesta a scris că vrea să obțină controlul asupra Groenlandei deoarece nu a primit Premiul Nobel pentru Pace. Cardiologul Jonathan Reiner spune citat de The Hill, că scrisoarea și distribuirea ei altor lideri europeni ridică semne de întrebare privind capacitatea profesională a actualului lider de la Casa Albă.
