Revista presei | R. Moldova - în centrul unei confruntări geopolitice, iar succesul țării va depinde de menținerea unui parcurs accelerat de integrare europeană
Presa națională își focalizează atenția asupra discursului rostit de președinta Maia Sandu în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), cu prilejul exercitării de către R. Moldova a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Pe primele pagini ale publicațiilor este readus în actualitate unul dintre cele mai tragice episoade ale secolului trecut, Holocaustul, în care milioane de evrei au fost uciși de regimul nazist.
Președinta Maia Sandu a avertizat de la tribuna APCE asupra celor mai grave amenințări cu care se confruntă astăzi Europa: agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și războiul hibrid dus împotriva democrațiilor europene, notează Ziarul Național. Șefa statului a subliniat că „pentru R. Moldova, acest război nu este unul îndepărtat”, și de fapt ne aflăm în prima linie a agresiunii hibride, iar dacă Ucraina cade, Moscova nu se va opri în țara noastră, atrage atenția Maia Sandu, citată de Newsmaker.
Declarațiile președintei Maia Sandu făcute, pe 27 ianuarie, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reprezintă o mișcare strategică a diplomației, menită să valideze experiența Chișinăului în fața amenințărilor rusești și ne poziționează ca fiind un stat capabil să ofere Europei lecții de reziliență și de securitate democratică. De această părere este expertul în relații internaționale, Grigore Guzun, citat de Moldova 1. Prin discursul ținut la APCE, președinta Maia Sandu a reconfirmat rolul Republicii Moldova în arhitectura europeană de securitate, a declarat expertul, în interviul acordat postului public de televiziune.
Iar în opinia editorialistului Nord News, Vitalie Cazacu, miza discursului Maiei Sandu la APCE depășește retorica de solidaritate cu Ucraina și reprezintă un diagnostic rece pus unei Europe care a confundat lipsa unui conflict armat deschis împotriva UE cu siguranța. Teza centrală a Chișinăului este un avertisment pragmatic: frigul din case și minciunile de pe internet sunt arme la fel de distructive ca bombele, subliniază Vitalie Cazacu. Astăzi, Republica Moldova a venit la masa discuțiilor ca un stat care susține că a învățat să supraviețuiască în prima linie, observă editorialistul. Mesajul este simplu: acest „război invizibil” se extinde și trebuie oprit înainte de a fi prea târziu. Europa trebuie să înțeleagă că orice breșă în periferia sa democratică este, în fapt, o fisură în propria structură de rezistență, semnalează Nord News.
Republica Moldova se află în centrul unei confruntări geopolitice care îi depășește granițele, iar succesul țării va depinde de menținerea unui parcurs accelerat de integrare europeană. Declarațiile au fost făcute de expertul în politici de securitate Andrei Curăraru în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1. Andrei Curăraru a evidențiat o „trezire la realitate” a capitalelor europene, care observă cum tacticile de destabilizare testate anterior în Republica Moldova sunt replicate acum în alte state europene. Cu referire la declarațiile președintei Maia Sandu privind unirea R. Moldova cu România, expertul apreciază impactul la nivel internațional și îl califică drept „un exemplu de diplomație reușită”. „Este o opțiune care trebuie să fie reconfirmată în interiorul societății R. Moldova și cred că această discuție va contribui inclusiv la cristalizarea unei viziuni față de unire”, constată Curăraru. Potrivit analistului, statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană nu garantează automat integrarea, iar lipsa unei decizii geopolitice ferme ar putea bloca parcursul european. În absența unei integrări accelerate, Republica Moldova riscă să rămână blocată într-o zonă gri, oferind Rusiei șansa să corupă opțiunea proeuropeană a electoratului.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu clarificări privind poziția sa în cazul un eventual referendum pentru reunirea cu România, după ce declarațiile sale au stârnit reacții în spațiul public, notează Cotidianul. Șefa statului a răspuns unei întrebări adresate de un jurnalist francez în cadrul sesiunii Consiliului Europei, subliniind că a oferit un răspuns sincer, motivat de îngrijorările legate de securitatea și viitorul Republicii Moldova. Maia Sandu a precizat că afirmațiile sale trebuie înțelese în contextul situației geopolitice regionale și al riscurilor cu care se confruntă Republica Moldova. „Am oferit un răspuns onest la o întrebare. Sunt îngrijorată de situația din țara mea. E esențial ca Republica Moldova să fie parte a lumii libere. Nu vrem să cădem, din nou, sub influența sau ocupația Rusiei. Înțelegem foarte clar acest lucru și vreau ca R. Moldova să fie parte a lumii libere”, a declarat șeful statului, citată de Cotidianul.
Tot Cotidianul îl citează pe fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, potrivit căruia, unirea R. Moldova cu România ar putea ajunge să fie privită drept cea mai sigură și eficientă soluție inclusiv de Uniunea Europeană, în contextul schimbărilor geopolitice generate de războiul din Ucraina, al riscurilor de securitate din regiune și al posibilității blocării parcursului european al Chișinăului. „Aș spune că declarațiile Maiei Sandu mi s-au părut foarte realiste, iar întreaga discuție a pornit de la situația actuală în care se află Republica Moldova și nu doar Republica Moldova. Pentru că vedem cu toții că lucrurile se schimbă. S-a schimbat inclusiv atitudinea Statelor Unite față de situația din Europa, față de războiul din Ucraina, iar noi încă nu știm cum va arăta pacea, dacă va fi pace, cum se va încheia acest conflict și în ce zonă de interes va fi inclusă Republica Moldova”, a declarat Anatol Șalaru.
Premierul Ilie Bolojan spune într-un interviu la RFI că dacă ar avea loc un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, el ar vota favorabil. Solicitat să comenteze o afirmație similară făcută recent de președinta de la Chișinău, Maia Sandu, Ilie Bolojan a dat un mesaj de solidaritate cu vecinii de peste Prut, remarcă autorul articolului. ”Afirmația doamnei președinte nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toți acești ani, de când a fost președinta Republicii Moldova. E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsa pe această funcție, făcând tot ceea ce este posibil pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură, o țară europeană, iar asta înseamnă în primul rând un drum spre Europa prin România, nu se poate altfel și de aceea cred că a fost o declarație normală”.
Tacticile Rusiei de război hibrid în spațiul dintre Prut și Nistru, deși îmbrăcate în forme diferite, sunt aceleași, fie că vorbim de perioada secolului al XIX-lea, în preajma Unirii Principatelor, fie de perioada premergătoare Marii Uniri de la 1918, cu atât mai mult în perioada ocupației sovietice sau deceniile care au urmat după obținerea independenței și revenirea socialiștilor agrarieni la putere în Rep. Moldova. Opiniile au fost exprimate de istoricii Gheorghe și Elena Negru în cadrul emisiunii „Maluri de Prut” de la Radio Chișinău. Unele dintre narativele folosite de Federația Rusă în războiul hibrid pe care îl duce în prezent în Rep. Moldova sunt aceleași ca acum un secol și jumătate și sunt folosite la divizarea populației, spun istoricii Gheorghe și Elena Negru. Necunoașterea istoriei este una dintre cele mai mari vulnerabilități și motivul pentru care aceste narative, manipulări și falsuri din perioada Rusiei imperialiste sunt „reciclate” și eficiente și astăzi în actuala Rep. Moldova, susține doctorul habilitat în istorie Elena Negru.
Tot marți, atenția presei naționale s-a îndreptat spre un eveniment istoric dramatic. Lumânări aprinse, flori și moment de reculegere. La Chișinău au fost comemorate victimele uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria omenirii – Holocaustul, scrie Jurnal.md. Publicația amintește că Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată anual pe 27 ianuarie, data eliberării, în 1945, a lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau. Potrivit istoricilor, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, milioane de evrei au fost uciși în ghetouri, lagăre de exterminare și execuții în masă. Printre victime s-au numărat și sute de mii de romi, dar și alte grupuri etnice, mai scrie jurnal.md.
TVR Moldova notează că anul acesta se împlinesc și 85 de ani de la declanșarea Holocaustului în Basarabia și de la crearea ghetoului din Chișinău. Postul de televiziune relatează că la evenimentul organizat la Memorialul "Victimelor Fascismului din Chișinau au participat reprezentanți ai comunităților evreiești și rome din Republica Moldova, oficiali, diplomați și cetățeni, care au depus flori și au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor Holocaustului. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a mențiobat că în regiunea noastră peste 300 de mii de evrei și romi și-au pierdut viața în timpul Holocaustului. "Pentru a înțelege dimensiunea acestei tragedii, este ca și cum peste noapte 150 de sate ale noastre, ar fi dispărut cu tot cu oameni, case, voci și amintiri. "
Numai prin cunoașterea adevărului istoric și înțelegerea profundă a fenomenului Holocaustului, inclusiv al celui petrecut în Republica Moldova, putem preveni repetarea unor astfel de tragedii, subliniază membrii Comunității Evreiești din Moldova și ai Congresului Evreiesc Mondial, citați de agenția IPN. Într-o conferință de presă la IPN, directoarea Comunității Evreiești din Moldova, Aliona Grossu, a menționat că anul 2026 va fi marcat de o reflecție profundă asupra cauzelor și consecințelor Holocaustului. Potrivit ei, acum 85 de ani, pe ambele maluri ale Nistrului, au fost create lagăre de concentrare și au avut loc exterminări în masă. Aliona Grossu a subliniat că numărul supraviețuitorilor Holocaustului este în continuă scădere, iar în prezent, în Comunitatea Evreiască din Moldova mai trăiesc doar 15 foști deținuți ai ghetourilor.
Realitatea publică mărturii din infernul Holocaustului: povestea Elenei Crețu, supraviețuitoare a ghetoului, care avea doar o lună când a început războiul. Împreună cu mama sa, a ajuns într-un ghetou din Ucraina, unde a supraviețuit în condiții de foamete, frig și frică. În mărturia sa, Elena Crețu povestește, din relatările mamei, cum familia a fost nevoită să fugă din calea bombardamentelor, cum bunica a murit, iar tatăl a fost trimis pe front. După o perioadă de rătăciri prin sate, câmpuri și păduri, mama și copilul au fost prinse într-o razie și duse în ghetou, mai aflăm din reportajul realizat de realitatea.
În fine, presa continuă să urmărească activ consecințele condițiilor meteorologice nefavorabile. Postul public de televiziune Moldova 1 transmite că ploile cu gheață, chiciura și poleiul fac carosabilul extrem de alunecos. Autoritățile au anunțat blocarea sau sistarea temporară a circulației pe mai multe drumuri naționale și regionale, suspendarea rutelor interurbane din nordul republicii, precum și oprirea transportului de mare tonaj la toate punctele de trecere a frontierei de stat. Situația rămâne dificilă, iar Ministerul Educației și Cercetării recomandă desfășurarea lecțiilor în regim online. Vremea instabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu precipitații, temperaturi oscilante și risc sporit de polei și ghețuș pe drumuri, se va menține și în următoarele zile, atrage atenția postul public de televiziune.
